Eveniment

Europa se roagă de Grecia să se salveze de la un colaps economic, politic şi social. Liderii de la Atena joacă poker mizând că tratatul UE nu prevede excluderea unei ţări din zona euro

Europa se roagă de Grecia să se salveze de la un colaps...

Autor: Iulian Anghel

29.06.2015, 00:07 6375
Toată Europa, sau cel puţin principalele ţări, fac presiuni din toate părţile asupra liderilor politici de la Atena pentru a renunţa la organizarea unui referendum care să aprobe sau nu măsurile de austeritate impuse de creditorii internaţionali asupra grecilor în speranţa evitării unui faliment care ar zdruncina din temelii întreaga Europă.

Printr-o decizie de ultim moment, Banca Centrală Europeană a menţinut liniile de finanţare pentru băncile greceşti, ceea ce permite să ţină cel puţin pentru o zi Grecia în viaţă.

Bursa şi băncile greceşti vor fi închise luni pentru a împiedica revolta depunătorilor şi investitorilor care vor să îşi retragă banii cu orice preţ. Premierul Alexis Tsipras şi ministrul de finanţe Yanis Varoufakis, cei doi politicieni veniţi peste noapte şi care au scos din amorţeală birocraţia burgheză de la Bruxelles şi din cancelariile occidentale, joacă la poker soarta Greciei, fără a avea niciun ban în buzunar, mizând pe ideea că Tratatul nu prevede excluderea unei ţări din Uniunea Europeană şi din zona euro.

Luni şi marţi Europa va şti mai clar încotro se îndreaptă Grecia, urmând ca preţul să fie plătit mai încolo.

La Bucureşti, unde investitorii greci şi băncile româneşti cu acţionariat grecesc au expunere de 13,5 mld. euro, lucrurile par ţinute sub control. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat ieri că băncile locale sunt româneşti şi au doar capital grecesc, iar posesorii acestui capital sunt limitaţi sever de regulile interne ale BNR. „Există un protocol foarte clar, cu reguli foarte precise în caz de interferenţă a acţionarilor. Totul este stabilit în cel mai mic detaliu.“

Pe bursă, managerii de fonduri româneşti cred că impactul va fi limitat, chiar dacă la început s-ar putea să existe o volatilitate mai ridicată dacă Grecia intră în default.

Mai sunt două zile până când Grecia va fi „de jure“ în faliment“, dar lumea speră încă la o minune. „Încă nu este totul pierdut“ acesta este esenţa mesajelor care au curs ieri, în zi de weekend, când bursele sunt închise, când tranzacţiile iau pauză, cu referire la Grecia şi la precedentul care ar însemna defaultul unei ţări.

Anunţul de ieri al Băncii Centrale Europene (BCE) că nu întrerupe finanţarea pentru băncile greceşti arată că încrederea în miracole nu a dispărut, deşi în cazul Greciei adepţii miracolelor sunt din ce în ce mai puţini.

„Având în vedere circumstanţele actuale, Consiliul guvernatorilor a decis menţinerea plafonului de lichidităţi de urgenţă furnizat băncilor greceşti. Consiliul examinează cu atenţie situaţia şi implicaţiile sale potenţiale pentru politica monetară“, a anunţat ieri BCE, imediat după ce a decis să menţină liniile de finanţare pentru băncile greceşti.

De la Paris, cu câteva ore înainte, premierul Franţei Manuel Vallas anunţase: „Vom face tot ce este posibil ca Grecia să rămână în zona euro“.

Încă nu este clar şi nu va fi în următoarele zile dacă aceste declaraţii sunt sincere sau dacă sunt doar diplomatice, menite să indice responsa­bilitatea în cazul celei mai mari dezamăgiri a proiectului uniunii monetare, în cazul Grexitului.

Este, pe de altă parte, greu să susţii Grecia - spun membrii Eurogrup - când premierul ţării Alexis Tsipras a cerut sâmbătă-seară în Parlament ca poporul să voteze împotriva planului credi­torilor (care ar fi presupus constrângeri bugetare, dar şi bani care să ajute Grecia să respire), într-un referendum care va avea loc pe 5 iulie, adică la cinci zile după ce Grecia va fi în faliment „de jure“, pentru că „de facto“ este de mult.

Planul de salvare a Greciei expiră mâine, iar creditorii nu-l mai prelungesc. Prin urmare, „actul final“ ar trebui să se petreacă marţi, dar mai sunt încă speranţe.

Uniunea Euro­pea­nă nu a mai tre­cut de mult prin astfel de emo­ţii, dar este o Uniune care a obiş­­nuit lu­mea cu „circul“, cu deciziile dificile luate în ulimul moment.

Cancelarul Angela Merkel a cerut ieri o reuniune a partidelor principale pentru a discuta situaţia din Grecia. Ce poate fi discutat la o astfel de întâlnire? Nimic concret, practic, dar cel puţin indică tensiunea pe care o încearcă Germania în acest moment - o ţară care face 20% din PIB-ul UE - în faţa Greciei, care are doar 2% din PIB-ul Uniunii.

Ziua de astăzi nu va schimba multe lucruri, reacţia pieţelor poate fi anticipată din crizele de lichidităţi similare, şi nu au fost puţine în această lungă criză. Cu adevărat „nouă“ va fi, prin urmare, ziua de miercuri, prima după aşteptatul faliment „de facto“ al Greciei - dacă el se va petrece.

După decizia de ieri a Consiliul director al BCE de a continua să păstreze liniile de finanţare pentru băncile greceşti secătuite de lichidităţi din cauza retrageilor masive de numerar, este de aşteptat ca situaţia să „pară“ normală astăzi pe străzile Atenei.

Aşadar, cel puţin astăzi băncile vor deschise, vor avea bani în bancomate (sau ar trebui să aibă), iar, pentru o zi măcar, turiştii germani, pe care guvernul de la Berlin i-a sfătuit ieri să aibă asupra lor bani lichizi dacă merg în însoritele insule ale Greciei, nu au a se teme. În ceea ce-i priveşte pe greci, ei sunt viteji.

„Vom face totul pentru asigurarea stabilităţii financiare a ţării şi pentru a evita deruta economică“, a promis ieri Ianis Stournaras, guvernatorul băncii centrale a Greciei.

Ministrul grec al finanţelor Ianis Varoufakis a negat şi el o informaţie transmisă de BBC, anume că astăzi guvernul va decide punerea sub control a capitalurilor: „Guvernul grec se opune unei astfel de idei“, a scrie el pe Twitter, cel mai nou şi cool mijloc de comunicare al demnitarilor greci.

Este greu de înţeles pentru liderii Eurogrup şi ce mai vrea guvernul grec. Premierul a anunţat spre stupoarea tuturor un referendum asupra planurilor creditorilor, iar organizarea refe­rendumului la 5 iulie a fost aprobată sâmbătă seara de parlamentul grec. Guvernul a îndemnat populaţia să voteze împotriva planului care „ar umili un întreg popor“.

De fapt, este un vot asupra ceva ce nu există - planul supus referendumului nu există de jure.

Faptul că BCE menţine liniile de finanţare şi le va menţine măcar până la referendum nu arată decât că nu doar copiii, ci şi bancherii cred în minuni.

Alexis Tsipras (dr.), premierul grec: Poporul trebuie să decidă, în afara oricărui şantaj. Referendumul va avea loc în 5 iulie.

Ianis Varoufakis, ministrul grec de finanţe: Liderii Uniunii Europene trebuie să acţioneze. Iar dintre aceştia, ea (Angela Merkel – n. red.), ca reprezentat al celei mai importante ţări, are cheia în propriile mâini. Sper să o şi folosească.

 

Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogroup (miniştrii de finanţe din zona euro): Aceaste este o decizie tristă pentru Grecia (decizia pentru referendum - n. red.) deoarece astfel a fost închisă uşa unor viitoare discuţii.

 

Mario Draghi, preşedintele BCE: Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Banca Greciei şi vom sprijini puternic angajamentul statelor membre în demersul de a lua măsuri pentru a adresa fragilitatea economiilor din zona euro. Banca Centrală Europeană a decis ieri să menţină, dar să îngheţe finanţarea băncilor din Grecia prin intermediul programului ELA (Emergency Liquidity Assistance) la nivelul stabilit vineri. BCE este pregătită să reanalizeze decizia de menţinere a finanţării băncilor din Grecia şi monitorizează implicaţiile politicii sale monetare. Instituţia va utiliza toate instrumentele deţinute în cadrul mandatului său pentru a asigura stabilitatea preţurilor în zona euro şi colaborează cu Banca Greciei

 

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, este chemată să salveze Grecia. dar problema este dacă politicienii nemţi şi experţii economici de la Berlin vor dori acest lucru. Ministrul de finanţe german este pe lista neagră a grecilor pentru că este inflexibil şi susţine măsurile de austeritate care ar îngenunchea Grecia

 

Financial Times: Grecia trebuie salvată cu orice preţ de la colapsul economic, politic şi social

În ciuda deciziilor nesăbuite ale guvernului elen radical, în ciuda eşecurilor repetate ale clasei politice de a conduce ţara încă de la restabilirea democraţiei din 1974, în ciuda clientelismului şi a corupţiei care macină statul, în ciuda lăcomiei oligarhilor locali şi în ciuda incapacităţii creditorilor internaţionali de a vedea imaginea de ansamblu, Grecia trebuie salvată astăzi de la prăbuşirea politică, economică şi socială, scrie Financial Times. Fără un astfel de efort, care trebuie condus de UE, Grecia se va adânci tot mai tare în radicalism politic, mister economic, crimă organizată, migraţie incontrolabilă şi chiar război, fenomene ce caracterizează ansamblul de ţări de la Bosnia-Herţegovina în Balcani până la estul coastei Mediteranei, continuă FT. 

Este irelevant astăzi să atribuim cuiva anume vina pentru ceea ce se conturează a fi un default al Greciei şi o ieşire din zona euro. Ceasul nu se va opri în loc doar pentru că paternerii Greciei din zona euro au ajuns la capăt cu răbdarea. Grecia este în sud-estul Europei, iar stabilitatea zonei are o importanţă extrem de ridicată pentru Uniunea Europeană şi pentru NATO. Dacă planul A era să găsească o cale să evite problema şi să continue să susţină Grecia printr-un program care îi permitea păstrarea calităţii de membru al zonei euro, iar dacă planul B (care este acum în implementare) este protejarea restului zonei euro de un Grexit, atunci este nevoie de un plan C, potrivit Financial Times. Planul C trebuie să cuprindă luarea imediată de măsuri pentru a preveni implozia economiei greceşti şi ţinerea în frâu a eventualelor repercusiuni politice de după negocierile eşuate. Un eventual plan C presupune să li se demonstreze grecilor de rând că aliaţii nu i-au lăsat la greu şi nu au abandonat ţara. Scopul unei integrări europene armonioase este acum sub o ameninţare mai gravă decât a fost vreodată, din cauza provocărilor migraţiei, a stagnării economice, a turbulenţelor venite din partea Rusiei, a atitudinii britanicilor şi a proastei genstionări a crizei din zona euro. Ştefan Stan

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO