• Leu / EUR4.6975
  • Leu / GBP5.3305
  • Leu / USD4.1192
Eveniment

Europarlamentarul PSD Sorin Moisă, despre ce vor românii în negocierile TIPP: să nu se importe pui clorinaţi din SUA

Europarlamentarul PSD Sorin Moisă, despre ce vor românii în negocierile TIPP: să nu se importe pui clorinaţi din SUA

Autor: Ana Maria Lazăr

19 oct 2015 287

Europarlamentarul PSD Sorin Moisă a declarat vi­neri că speră că cel puţin 80% din cerinţele rezultate în ur­ma consultărilor naţionale „TTIP. Romania’s Voice“ se vor re­găsi în tratatul comercial negociat între Uniunea Euro­pea­nă şi SUA, una dintre ele fiind liberalizarea pieţei energetice Europa-SUA.

„Sper că cel puţin 80% din aceste cerinţe se vor regăsi în tratat. Sunt aproape sigur că cele mai multe sunt de bun simţ. Cu multe din ele putem să lucrăm cu alte state membre. Industria încălţă­min­tei este şi în Italia, Spania, Por­tu­galia, în Fran­ţa, într-o anumită mă­su­ră. Sper că vom reuşi să le intro­du­cem în tratat“, a spus europarlamen­ta­rul, după ce a înmâ­nat rezulta­tele comisarului euro­pean pentru comerţ, Cecilia Malstrom.

Europarlamentarul a spus, într-o conferinţă de pre­să, că întreaga eco­no­mie ro­mâ­neas­că a fost ana­lizată pen­tru a fi stabilite prio­ri­tăţile, în contextul ne­go­cie­rilor în desfăşurare în­tre Uniunea European şi Sta­tele Unite pentru în­che­ierea Parte­neria­tului Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).

„Din mai anul acesta am analizat cu foarte mare atenţie întreaga economie ro­mânească pentru a ve­dea care sunt prio­rită­ţile, sensibilităţile, dorinţele mai multor agenţi econo­mici români, în particular în economie, dar am discutat de asemenea şi cu sindicate şi cu ONG-uri pentru a vedea care sunt priorităţile şi sensibilităţile în contextul negocierilor TTIP. Avem 31 de sugestii sau cerinţe din sfera economică, avem şase din sfera mediului şi socialului.

Din cele 31, doar una ţine de apărarea interesului României, şi anume industria şi societatea românească ar dori să nu avem pui clorinaţi“, a declarat Sorin Moisă.

Puii clorinaţi sunt puii dezinfectaţi cu soluţii care conţin clor despre care unii specialişti susţin că ar fi dăunătoare sănătăţii.

Eurodeputatul a spus că România are de câştigat în urma încheierii acestui acord, în mai multe domenii, cum ar fi cel al încălţămintei, al ceramicii şi în domeniul IT&C.

Potrivit rezultatelor consultărilor naţionale, în domeniul ingineriei software şi al serviciilor, în general, România vrea circulaţie liberă sau facilitatea vizelor pe termen scurt, pentru a putea fi respectate contractele din aria serviciilor, a arătat Moisă.

De asemenea, liberalizarea pieţei energetice între Europa şi SUA este o altă cerinţă a României, având în vedere diferenţa mare de preţuri de pe cele două pieţe în acest sector. Moisă a spus că această cerinţă a venit de la foarte mulţi actori de pe piaţa românească şi că este, de asemenea, o prioritate europeană.

O altă cerinţă venită din piaţa românească este legată de condiţiile în care companiile producătoare de mobilă au acces pe piaţa americană, pentru că cele care exportă în SUA din Asia au condiţii mai bune, în urma încheierii unui acord similar între SUA zona Pacificului, TPP.

Potrivit unor studii privind efectele TTIP, parteneriatul ar putea aduce României o creştere a PIB între 0,26% şi 3,9%.

„Pentru România există două studii care arată un câştig în PIB de 0,26% - Cernat şi Lakatos (publicat de Centrul Român pentru Politici Europene) respectiv între 0,38% şi un gigantic 3,9% - IFO 2014, în funcţie de amploarea liberalizării şi metodologia utilizată. Niciun studiu nu captează însă în detaliu, cel puţin public, creşteri sau scăderi sectoriale de PIB la nivel naţional. În plus, niciun model economic nu poate anticipa imaginaţia şi creativitatea companiilor de a inova şi profita de noi oportunităţi comerciale precum cele oferite de TTIP“, se arată în documentele prezentate la conferinţa internaţională TTIP: Romania’s Voice, prezentate de Moisă.

Negocierea TTIP a început în iulie 2013 şi are loc între Comisia Europeană şi un departament specializat al administraţiei americane subordonat direct preşedintelui Statelor Unite. Şefii politici direcţi sunt Comisarul Cecilia Malmström, pe partea europeană, şi Michael Froman, Reprezentantul pentru Comerţal SUA, de partea americană. Negociatorii Şefi sunt în subordinea acestora din urmă: spaniolul Ignacio Garcia Bercero pentru Europa, Dan Mullaney pentru SUA.

TTIP a fost criticat însă pentru mai multe aspecte. Contestatarii tratatului se tem că ar putea exista un rol mult prea puternic pentru corporaţii în raport cu guvernele, că ar putea fi afectate serviciile de sănătate sau că s-ar da un semnal pentru alimente modificate genetic în Europa.

Cea mai mare grijă cu privire la TTIP vehiculată până acum este cea privind mecanismul de soluţionare a disputelor între investitori şi state (Investor-State Dispute Settlement - ISDS), mecanism care ar oferi companiilor puterea de a da statele în judecată în faţa unor tribunale arbitrale internaţionale.

„Tocmai pentru a combate criticile, unele legitime, cu privire la ISDS şi pentru a oferi o soluţie viabilă, Comisia Europeană a propus recent un Sistem de Curte de Investiţii, cu o curte de primă instanţă şi curte de apel, cu judecători permanenţi profesionişti, respective distribuţie aleatorie a dosarelor, pentru a evita orice suspiciune cu privire la sistemul de selecţie a arbitrilor“, conform materialelor citate.

O altă critică la adresa TTIP este caracterul secret al negocierilor. În octombrie 2014, statele UE au fost de acord cu publicarea mandatului Comisiei Europene, la cererea acesteia din urmă. Comisia are totodată întâlniri periodice cu sute de persoane reprezentând ONG-uri transnaţionale, grupuri de consumatori, sindicate şi organizaţii patronale. A fost constituit şi un grup de consiliere (TTIP Advisory Group) care lucrează direct cu negociatorul şef al UE.

În baza TTIP, companiile europene, mari sau mici şi mijlocii, vor putea să exporte mai uşor bunuri şi servicii în SUA; simetric, companiile americane vor putea exporta şi investi mai uşor în Europa.

Cecilia Malmström, Comisarul European pentru Comerţ, a declarat, într-o conferinţă de presă la Bucureşti, că prin TTIP România va avea oportunitatea de a crea mai multe locuri de muncă. Potrivit Comisarului European pentru Comerţ, un alt avantaj al parteneriatului este reducerea taxelor. În prezent, o firmă care vrea să exporte atât în UE, cât şi în SUA trebuie să plătească de două ori taxe, în timp ce prin TTIP acest lucru se va rezuma la o singură plată dacă se doreşte comercializarea pe ambele continente.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6975
Diferență: 0,1813
Ieri: 4.6890
Azi: 4.1192
Diferență: 0,1605
Ieri: 4.1126
Azi: 5.3305
Diferență: 0,6476
Ieri: 5.2962
Azi: 4.1441
Diferență: -0,0289
Ieri: 4.1453