Vârsta medie la care un tânăr din România se mută de la părinţi este de 27,9 ani, puţin mai mare decât media din statele Uniunii Europene, unde copiii stau, în medie, cu părinţii în aceeaşi casă până când împlinesc 26 de ani, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Tinerii care părăsesc cel mai repede casa părintească sunt suedezii, care se mută de la părinţi, în medie, la vârsta de 19,7 ani. De asemenea, copiii se mută destul de devreme de la părinţi în Danemarca (21,1 ani), Finlanda (21,9 ani) şi Luxemburg (23,1 ani).
În schimb, ţările în care tinerii stau până la o vârstă mai mare cu părinţii sunt Croaţia (31,4 ani), Malta (31,1 ani), Slovacia (30,9 ani), Italia (30,1 ani), Grecia (29,4 ani) şi Spania (29 de ani).
„Una dintre explicaţiile pentru care copiii se mută mai târziu de la casa părinţilor este de natură culturală: dacă în zona balcanică se promovează mai mult ideea de familie extinsă, în care copiii stau o perioadă mai lungă de timp cu părinţii, în statele nordice se aplică modelul familiei nucleare, în care tinerii sunt lăsaţi şi vor să plece cât mai devreme după vârsta de 18 ani“, a explicat pshiologul Bogdan Lucaciu.
Bogdan Lucaciu, pshiolog: În România există o particularitate, aceea că avem foarte mulţi locuitori - proprietari de locuinţe; prin urmare, există tineri care nici nu concep să se mute cu chirie şi aşteaptă până când au casa lor.
Distribuţia pe sexe a tinerilor care părăsesc casa părintească arată că la nivelul statelor UE femeile pleacă mai devreme de la părinţi decât bărbaţii: o femeie se mută de la părinţi la 25,1 ani, iar un bărbat părăseşte casa părintească la 27,2 ani.
În România, un bărbat se mută de la părinţi la vârsta de 30 de ani, în timp ce o femeie pleacă de acasă la 25,6 ani, ţara noastră marcând astfel cea mai mare diferenţă din UE în ceea ce priveşte vârsta medie la care se mută femeile faţă bărbaţi de la casa părintească.
„M-am mutat de la părinţi când aveam 28 de ani. Nu am vrut să pierd bani plătind chirie şi nici nu îmi puteam face un credit pentru casă la acea vreme, întrucât banca nu mi-a aprobat cererea din cauza unor probleme ale angajatorului. În plus, părinţii locuiesc în centrul Bucureştiului şi mi-era foarte comod să stau cu ei“, a spus Alexandru, 31 de ani, din Bucureşti.
Psihologul Bogdan Lucaciu spune că, pe lângă motivele culturale, şi factorii de natură economică şi psihologică influenţează aceste decizii ale tinerilor de a locui mai mult timp cu părinţii.
„În România există o particularitate, aceea că avem foarte mulţi locuitori proprietari de locuinţe; prin urmare, există tineri care nici nu concep să se mute cu chirie şi aşteaptă până când au casa lor. Iar bărbaţii pleacă mai târziu de la casa părintească pentru că se simt mai confortabil atunci când mama le aduce în fiecare dimineaţă cafeaua şi le pregăteşte cina seara, nu vor să renunţe la acest confort“, a mai spus Bogdan Lucaciu.
