Întâmplarea din America de acum 20 de ani, când premierul Florin Cîţu a făcut două zile de închisoare după ce a fost prins băut la volan, ridică o întrebare: cine este Florin Cîţu până la urmă? Dacă a ieşit abia acum un astfel de incident la iveală, ar putea să iasă şi altele? Este trecutul premierului o vulnerabilitate pentru guvern?
Economist şcolit în SUA, Florin Cîţu şi-a început cariera în Noua Zeelandă, a trecut un an pe la Luxemburg şi a venit în România, unde cea mai înaltă poziţie din mediul privat a fost aceea de director al trezoreriei ING Bank. A fost concediat, a devenit consultant şi economist pe cont propriu, după câţiva ani a intrat în politică ca senator, iar patru ani mai târziu a ajuns prim-ministrul României.
„Povestea lui Florin Cîţu este fascinantă prin prisma faptului că cineva care ani de zile nu a avut o ocazie de a relua o carieră normală poate să ajungă prim-ministru. Pe de altă parte, în politică la noi nu sunt oameni cu o carieră neîntreruptă, sunt ori miniştri, ori şomeri. Nu se autosuspendă nimeni din privat, nu îşi ia nimeni 4 ani liber de la Goldman Sachs, ca în alte părţi, ca să fie premieri. Nu înţeleg de ce în politică la noi sunt preferaţi oamenii care nu au alternative profesionale“, a spus profesorul Alina Mungiu-Pippidi, care conduce catedra de Studii de Democratizare la Hertie School of Governance din Berlin. Ea a colaborat cu Florin Cîţu (în 2012, 2013 şi 2014) pentru elaborarea raportului anual de analiză şi prognoză realizat de think tankul Societatea Academică din România (SAR).
„Aveam peste 20 de economişti cu care colaboram şi care răspundeau la prognoze, dar foarte puţini scriau ceva mai mult. Îi citeam blogul şi l-am invitat pe Florin să scrie şi îi editam textele, aşa cum le editam tuturor. Era un analist, un ideolog de centru-dreapta care scria binişor, iar când îi editam textele nu îi editam sensul, evident. Îmi amintesc că era foarte radical, de exemplu, mai radical decât FMI-ul atunci când vorbea despre măsurile de austeritate necesare, dorea să se impună mai multă disciplină şi mai multă reformă în România“, a mai spus Alina Mungiu-Pippidi.
Pentru sectorul privat, un astfel de „accident biografic“ precum este cel al premierului nu ar pune în pericol jobul angajatului respectiv, dacă rezultatele muncii sale ar fi bune.
„Un astfel de incident ar periclita jobul unui manager doar dacă am vrea oameni perfecţi; în lumea reală e o bagatelă. Dacă am căuta situaţii similare la toţi politicienii, cred că s-ar aduna un morman de grozăvii despre care nu ştim. Pentru mine, Cîţu se ridică la un nivel mult superior aşteptărilor pe care le aveam acum câţiva ani, prestaţia lui în această criză mi se pare admirabilă. Nu l-am intervievat personal pe Florin Cîţu, dar foştii lui colegi, prieteni şi manageri din aceeaşi grupă profesională îl lăudau că e deştept şi capabil. Iar apoi m-am uitat la faptele lui şi mi se pare că este un om de valoare“, a spus Radu Furnică, consultant în domeniul recrutării de top management, cu o experienţă de peste 25 de ani în domeniu, care a plasat 1.000 de manageri de top în companiile locale şi a intervievat aproximativ 20.000 de candidaţi.
Premierul Florin Cîţu (49 de ani) este licenţiat în economie şi matematică la Grinnell College din Iowa (SUA), unde a urmat şi cursurile unui masterat şi ale unui doctorat în politică monetară, macroeconomie şi econometrie. Şi-a început cariera ca economist la Banca Naţională a Noii Zeelande (unde a lucrat aproape doi ani), apoi a fost timp de un an economist la Banca Europeană de Investiţii din Luxemburg, unde făcea rapoarte şi, printre altele, şi discursurile preşedintelui şi vicepreşedinţilor băncii. Ulterior, în 2005, a lucrat ca economist şi consultant pentru firme din sectorul financiar-bancar.
De altfel, prima menţiune a lui Florin Cîţu în Ziarul Financiar a fost pe 29 noiembrie 2005, alături de Liviu Voinea (fost viceguvernator al Băncii Naţionale) şi Dragoş Pîslaru (care acum este europarlamentar din partea USR-PLUS şi a fost şi ministru al muncii), în calitate de analişti economici ai Grupului de Economie Aplicată (GEA), organizaţie „păstorită“ de la acea vreme de Daniel Dăianu (fost membru în consiliul de administraţie al BNR). La acea vreme, Florin Cîţu a fost întrebat de jurnaliştii ZF, alături de alţi 7 economişti, despre estimarea de creştere a PIB-ului pentru trimestrul III al anului 2005 vs. acelaşi trimestru din 2004, iar Cîţu menţionase o valoare cuprinsă între 3,8 şi 4% (în realitate, creşterea a fost de numai 1,8%, departe de aşteptările tuturor analiştilor).
În ianuarie 2006 a fost numit în poziţia de economist-şef al ING Bank, iar într-un an a fost promovat ca director al departamentului Pieţe Financiare, la vremea la care ING Bank era condusă de Mişu Negriţoiu.
Pe 15 septembrie 2010, Ziarul Financiar a organizat ZF Expert, un eveniment care a reunit mai mulţi oameni de afaceri şi bancheri care să discute despre ce s-a întâmplat în doi ani de la prăbuşirea băncii Lehman Brothers din SUA şi începutul crizei financiare. Florin Cîţu, pe atunci director al departamentului de pieţe financiare din cadrul ING Bank, era unul dintre invitaţi şi a susţinut, alături de Doru Lionăchescu (pe atunci consultant în fuziuni şi achiziţii) că România nu a avut o politică monetară corectă în acei ani.
Politica macroeconomică a fost complet greşită. Am ales să câştigăm bătălia pe termen scurt cu cursul, dar am uitat că este o bătălie mondială pe termen lung. (...) România s-a pus singură în situaţia să ajungă la 60% credite în euro din total credite. Atunci era mai bine dacă era lăsat cursul să fluctueze liber câteva zile. Dacă se ducea în 12 lei/euro pentru două zile, nu era nicio problemă. Importantă era evoluţia ulterioară“, a spus, în cadrul ZF Expert, Florin Cîţu.
În primăvara anului 2011, Mediafax a scris că directorul Trezoreriei ING Bank România, Florin Cîţu, a fost concediat, decizie pe care o consideră abuzivă şi o va contesta în instanţă.
„Sunt concediat abuziv din poziţia de director al Trezoreriei. Voi contesta decizia în instanţă. Am o relaţie foarte bună cu ING Bank şi sper ca după decizia instanţei să-mi reiau locul de muncă“, a spus Cîţu, citat de Mediafax. Ulterior, Cîţu a pierdut acest proces.
Tot din 2011, în august, Cîţu a început să publice articole pe teme economice pe blogul său, www.florincitu.wordpress.com, sub motto-ul „A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic“ (trad. „O privire asupra pieţelor financiare şi asupra politicilor guvernamentale prin ochii unui sceptic“), blog pe care l-a actualizat în mod constant până în 2018. La început, articolele sale erau în limba engleză, iar ulterior a început să scrie în limba română.
„Unde eşti, politică monetară?“ este titlul primului articol de pe blogul actualului premier, în care Florin Cîţu critica decizia Băncii Naţionale de a menţine rata dobânzii de politică monetară la 6,25%. „Cum se face că în principalele ziare de astăzi nu se vorbeşte nimic despre decizia BNR privind dobânda de referinţă? Opinia mea modestă este că, într-o ţară unde inflaţia actuală este întotdeauna mai mare decât aşteptările şi numai inflaţia prognozată este mai mică decât ţinta, o zi ca cea de azi ar trebui să aibă cea mai mare acoperire în presă. (...) România a avut o inflaţie de 8% în 2010 şi poate fi între 5% şi 8% la sfârşitul anului 2011. Ciudat este că un rezultat mai bun al inflaţiei nu depinde de o mai bună implementare a politicii monetare, ci de un an agricol bun. Sau de preţurile mai scăzute ale materiilor prime sau ale metalelor“, spunea Florin Cîţu într-o postare scrisă pe 3 august 2011.
Unde eşti, politică monetară? - este titlul unui articol de pe blogul lui Florin Cîţu, publicat în limba engleză, scris pe 3 august 2011, după ce a plecat de la ING
Din 2011 şi până în 2016 Florin Cîţu a fost consultant, perioadă în care a contribuit la scrierea unor rapoarte pe teme economice. Invitat la emisiunea online de business ZF Live din 2014, Florin Cîţu, în calitate de analist economic, declara că o creştere economică de 3,5% a României nu pare sustenabilă, ca urmare a accentului mare pus pe exporturi, o strategie care funcţionează pe termen scurt, dar nu va avea aceleaşi rezultate pe termen mediu şi lung. „În prezent, România creşte în principal datorită cererii din afară. Nu este un lucru neapărat rău, dar nu ne putem baza doar pe motoarele din afară. Pe termen lung, trebuie să ne uităm la cererea internă şi la investiţii“, a declarat Florin Cîţu la emisiunea ZF Live din 20 iunie 2014.
În 2016 Florin Cîţu a devenit senator, în 2019 a preluat conducerea Ministerului de Finanţe, iar din decembrie 2020 este prim- ministrul României.
„Politica a fost la un moment dat singura ieşire pentru el, pentru că ani de zile nu a ieşit din situaţia în care era. Îmi pare rău că unele lucruri – cum e descoperirea a ceea ce a făcut în tinereţe – se întorc împotriva lui, dar ar trebui să îi fie învăţătură de minte. Îmi plăcea mai mult de el ca ministru de finanţe decât ca premier. De când e premier, e cam slobod la gură, îi acuză pe unii că sunt spioni ruşi şi pe alţii că sunt penali. Nu se face aşa ceva, stilul de politică agresiv e ca un bumerang, ajungem în situaţia actuală, să discutăm de lucruri care nu sunt importante pentru performanţa cuiva“, a concluzionat Alina Mungiu-Pippidi.
Cîţu, unul din oamenii promovaţi de Dăianu prin organizaţia GEA
În 2005, câmd Florin Cîţu a venit în ţără, a devenit consultant şi economist la Grupul de Economie Aplicată (GEA), alături de Liviu Voinea fost viceguvernator al Băncii Naţionale) şi Dragoş Pîslaru (care acum este europarlamentar din partea USR-PLUS şi a fost şi ministru al muncii), iar organizaţia era condusă la acea vreme de Daniel Dăianu (fost membru în Consiliul de Administraţie al BNR), actualul preşedinte al Consiliului Fiscal. Daniel Dăianu a lucrat la Direcţia de Informaţii Externe din cadrul departamentului Securităţii Statului înainte de ‘89 şi este unul dintre cei mai bine cotaţi economişti la nivel internaţional).
Mai poate fi Florin Cîţu premier? Ce spune Legea 90/2001: „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care (...) nu au suferit condamnări penale“
„Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare“, arată legea 90/2001 (modificată în 2004) care este în vigoare.
Această lege l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să ajungă în fruntea guvernului în urma alegerilor din 2016, deşi, ca şef al PSD şi potrivit cutumei acestui partid, şeful social-democraţilor devine premier la momentul câştigării alegerilor. Dragnea avea o condamnare de doi ani, cu suspendare, pentru fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Aşa a început nebunia guvernării de după 2016, cu trei premieri, doi dintre ei demişi de propriul partid, partid aflat atunci pe un val imens, ca urmare a rezultatelor spectaculoase din alegeri (aproape jumătate din voturile celor prezenţi la urne, e adevărat, o prezenţă de plâns pentru o democraţie ce ar trebui să creadă în viitorul ei).
Avantajul arhivelor electronice şi blestemul lor, totodată, este că, oricât le-ai şterge, ele lasă o urmă undeva. În octombrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis susţinea, pentru publicaţia „Adevărul“, fără să invoce însă legea mai sus amintită, că nu va accepta niciodată să desemneze ca prim-ministru o persoană condamnată. Evident, era vorba de Dragnea. Şi, elecvent, şeful statului mai spunea: şi agenţilor de pază li se cer un cazier, aşa că ar fi de neimaginat ca guvernul să fie condus de un condamnat. Acum cazurile Dragnea/Câţu sunt diferite. Însă preşedintele, când a spus că şi unui agent de pază i se cere un cazier a invocat, practic, o lege morală, lege care stă dincolo de şirurile de litere ale unui dosar din instanţă, pentru că legea 90/2001 nu face referire la agenţi de pază, ci la membrii guvernului. Florin Cîţu a fost condamnat de un judecător american la două zile de arest şi a primit şi amendă pentru că a condus în SUA sub influenţa alcoolului/drogurilor (legea statului în care a fost condamnat nu distinge).
Legea americană nu se aplică în România, aşa că, legal, Florin Cîţi pare că poate conduce guvernul – nu are aici vreo condamnare. Însă legea română nu spune că trebuie să fi fost condamnat undeva anume ca să ai interdecţie de a ocupa o funcţie în guvern, ci doar „să nu fi suferit condamnări penale“. Or, de vreme ce premierul a fost condamnat la închisoare, chiar şi două zile, aceasta este o condamnare penală, chiar dacă nu în România. Şi, chiar de n-ar fi aşa, în virtutea moralei invocate de şeful statului („şi unui agent de pază i se cere cazier!“, cazier pe care premierul nu l-a prezentat la angajare) mai poate Florin Cîţu să conducă guvernul? (Iulian Anghel)
În septembrie 2010, Florin Cîţu, pe atunci director pieţe financiare la ING Bank, a fost invitat la evenimentul ZF Expert, alături de Florin Pogonaru, preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Andronescu, business developer al Sanador, Dan Ioan Popp, preşedinte al Impact Developer & Contractor Bucureşti, Dan Pascariu, preşedintele consiliului de administraţie al UniCredit Ţiriac Bank, şi Doru Lionăchescu, managing partner al Capital Partners.
