Eveniment

Experţii FMI şi CE încep să disece astăzi reducerile de taxe din Codul fiscal

Foto: Shutterstock

Foto: Shutterstock

Autor: Claudia Medrega

19.05.2015, 00:04 227

Experţii FMI şi ai Comisiei Europene încep astăzi discuţiile cu autorităţile române pe tema măsurilor de relaxare fiscală incluse în Codul fiscal rescris, una dintre marile incertitudini fiind modalitatea de acoperire a golului de venituri provenit din reducerile de taxe angajate de guvern prin cea mai amplă reformă fiscală.

Acordul actual cu finanţatorii interna­ţionali a ajuns în vara anului trecut într-un punct nevralgic, în urma reducerii CAS cu cinci puncte procentuale, şi a rămas până acum practic „suspendat“. Iar FMI are rezerve şi în legătură cu sustenabilitatea măsurii de diminuare a TVA la alimente, de la 24% la 9%, care urmează să fie aplicată în­ce­pând din vara acestui an.

Una dintre întrebările frecvente este dacă mai are România nevoie de FMI sau poate să stea pe propriile picioare şi să fie şi credibilă, în acelaşi timp, în faţa pieţelor financiare. Şi, în plus, se pune întrebarea dacă putem să „vindem“ singuri pe plan extern, în mod credibil, reforma fiscală, fără un „avocat al diavolului“.

România este stabilizată din punct de vedere macroeconomic - deficitul bugetar şi deficitul de cont curent înregistrând corecţii importante, iar inflaţia coborând la minime istorice - şi ar putea să renunţe la statutul de ţară „asistată“ de instituţiile financiare internaţionale şi să stea pe propriile picioare, credibilă în faţa investitorilor, existând şi avantajul contextului financiar extern care permite finanţarea deficitelor externe şi interne la rate convenabile ale dobânzilor. Însă unii analişti au arătat că antecedentele derapajelor economice interne în perioadele în care România nu a fost monitorizată de partenerii externi şi riscul apariţiei unor noi tensiuni în zona euro nu permit finalizarea prematură a acordului cu FMI, ci impun chiar continuarea colaborării, eventual sub forma unui nou program, mai flexibil, ca în cazul Poloniei.

România a continuat să facă apel la ancora instituţiilor financiare internaţionale, parafând trei acorduri succesive cu FMI, pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe şi a avea o garanţie pentru continuarea reformelor. Iar cel de-al treilea acord ar urma să expire în toamnă. Cu o datorie mai mică de 40% din PIB, cu un deficit care anul trecut s-a limitat la 1,5% din PIB (mult sub ţinta de 2,5% din PIB) şi cu o creştere economică de 2,8% în 2014, peste media europeană, România este privită favorabil de pieţe.

În ultimii ani s-a observat o îmbună­tăţire treptată a percepţiei de risc, costurile la care s-a împrumutat România pe pieţele de capital internaţionale fiind în scădere. Costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor (credit default swap) a coborât spre 100 de puncte de bază, la minimul ultimilor şase ani.

Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, spunea în martie că nivelul propus pentru scăderea taxelor ar trebui reconsiderat cu atenţie, dat fiind că va fi nevoie de timp pentru ca măsurile care echilibrează aceste reduceri de taxe să aibă efect. Şi Consiliul Fiscal consideră drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor şi impozitelor incluse în Codul fiscal. Estimările Consiliului Fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019.

„Scopul misiunii de la Bucureşti este ca fiecare măsură din Codul fiscal să fie discutată şi argumentată foarte clar. Sper să fie o misiune cu un succes la finalul acesteia, astfel încât să putem readuce în discuţie programul cu Fondul Monetar, Comisia Europeană şi Banca Mondială“, a  spus recent Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor. El a reafirmat la Ecofin faptul că România este angajată ferm în a închide cu succes programul cu finanţatorii internaţionali, în septembrie. Mulţi miniştri de finanţe au pledat pentru măsuri de relaxare fiscală şi România nu poate să accepte să nu aplice astfel de mă­suri, având în vedere că avem nevoie de foarte multe investiţii, a mai spus Teodorovici.

Întrebat dacă, în urma discuţiilor nu se va ajunge la un acord cu cei de la FMI pe Codul Fiscal, Guvernul va sacrifica acordul cu FMI sau Codul Fiscal, ministrul a spus că Guvernul nu sacrifică nimic şi că trebuie să „facă ceea ce face pentru binele ecnomiei naţionale“.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, consideră că România are nevoie de un acord cu instituţiile financiare internaţionale pentru a putea să „vândă“ credibil reforma fiscală pe care intenţionează să o implementeze prin modificarea Codului Fiscal, astfel încât ce câştigă prin reforma fiscală să nu piardă prin creşterea dobânzilor la care se împrumută. „Din experienţa mea, eu cred că este bine să avem nişte parteneri internaţionali, ne dau credibilitate, seriozitate şi uneori îţi trebuie un avocat al diavolului, asta e părerea mea. Chiar dacă, uneori, negocierile nu sunt plăcute, te mai cerţi cu ei, dar o formulă de parteneriat cu ei este bună. În plus, nici nu văd cum am putea noi să vindem credibil o reformă fiscală de o asemenea amploare pe plan internaţional. E greu“, a declarat guvernatorul BNR, în conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

România are în derulare un acord în valoare de 4 mld. euro cu FMI şi UE, din care nu intenţionează să acceseze fonduri. Scopul este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare. Acordul, aprobat în septembrie 2013, urmază să expire în acest an. Autorităţile române intenţionează să continue colaborarea cu FMI, însă într-o nouă variantă de acord.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO