Eveniment

Explozia consumului se vede în deficite: Piaţa internă nu are forţă să alimenteze excesul de cerere, iar importurile au crescut cu 76%

Explozia consumului se vede în deficite: Piaţa internă...

Autor: Iulian Anghel

12.04.2016, 00:06 991
Exporturile au crescut în februarie cu 9,5%, iar importurile cu 13,4%, în vreme ce deficitul comercial la două luni a ajuns la 993 de miliarde de euro, cu 76% mai mare decât în primele două luni din 2015.

„Creşterea cererii de consum începe să devină îngrijorătoare. Era de aşteptat să crească graţie măsurilor de relaxare fiscală şi a majorărilor salariale, dar creşte foarte rapid. Există o corelaţie puternică între avansul consumului şi balanţa comercială şi vedem că aceste lucruri se reflectă în majorarea puternică a importurilor. Excesul de cerere este alimentat de importuri, nu de cererea internă“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffaisen Bank.

În primele două luni din an, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul – care reflectă cel mai bine evoluţia consumului populaţiei – a crescut spectaculos, cu 18,7%, comparativ cu primele două luni din anul trecut. Vânzările alimentare au crescut cu 29%, an/an, în vreme ce vânzările de produse nealimentare au avansat cu 16%. Consumul creşte ca urmare a reducerii TVA la alimente de la 24% la 9%, anul trecut, şi a reducerii taxei pe valoare adăugată generală de la 1 ianuarie, de la 24% la 20%. În plus, salariile au fost majorate puternic la stat, ceea ce creează venit disponibil suplimentar care se vede în consum. Oamenii consumă, dar excedentul de cerere este satisfăcut din importuri şi nu din piaţa locală. Iar această situaţie va continua.

„Importurile vor creşte cu un ritm mediu anual mai puternic decât exporturile în perioada 2016 - 2018, ceea ce va determina continuarea tendinţei de intensificare a deficitului balanţei comerciale“, comentează Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.

În primele două luni din an, exporturile au fost de 8,9 miliarde de euro, iar importurile de 9,9 miliarde de euro, deficitul de un miliard de euro fiind în creştere cu 76% faţă de primele două luni din 2015. În condiţiile în care industria şchioapătă (minus 2% în ianuarie), surplusul de consum, mai ales în ceea ce priveşte consumul de bunuri de folosinţă îndelungată care creşte şi el, este satisfăcut de importuri, ceea ce va adânci deficitul de cont curent. Deocamdată deficitul de cont curent este finanţabil, comentează Ionuţ Dumitru.

Anul trecut deficitul de cont curent a fost de 1% din PIB, faţă de 0,4% din PIB în 2014.

Problemele ar putea începe să apară în momentul în care deficitul de cont curent va sări de 2-3% din PIB, spune economistul-şef al Raiffaisen Bank.

Pe de altă parte, mai arat Dumitru, creşterea accelerată a salariilor, mai ales în industriile cu valoare adăugată mică (textile, lemn), care au drept atu mâna ieftină de lucru, afactează competitivitatea companiilor, prin urmare exporturile acestora, ceea ce accentuează deficitul comercial. Problema ritmului accelerat al creşterii de salarii trebuie pusă cu seriozitate, spune economistul.

Potrivit datelor publicate ieri de INS, exporturile au crescut în februarie cu 9,5%, la 4,8 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat 13,4%, la 5,4 miliarde euro, deficitul comercial totalizând 611 milioane euro.

În ianuarie, exporturile marcaseră o scădere de 1,6%, în timp ce importurile urcaseră cu 3,1%, faţă de aceeaşi lună din anul precedent.

În primele două luni din 2016, exporturile s-au cifrat la 8,9 miliarde euro, în creştere cu 4,1%, iar importurile la 9,9 miliarde euro, cu un plus de 8,5%, deficitul balanţei comerciale fiind de 993 milioane euro, cu 428 milioane euro peste cel din perioada similară a anului trecut.

 

Dezinflaţia se accentuează: -3%

Rata anuală a inflaţiei a fost în martie de -3%, faţă de aceeaşi lună din 2015, consemnând, în ciuda creşterii consumului, un nou minim istoric.

În februarie inflaţia a fost de -2,7%, faţă de februarie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), scăderea din martie a fost de -2,4%. Accentuarea deflaţiei este peste aşteptări, mai ales că toate datele arată o creştere de consum susţinută, ceea ce ar fi trebuit teoretic să ducă inflaţia în sus. Suntem însă sub efectul reducerii TVA, spun economiştii, dar inflaţia va reîncepe să crească din vară, după ce efectul de bază al reducerii taxei pe valoarea adăugată la alimente se va risipi. Şefii BNR au anunţat de mai multe ori că vor fi obligaţi să majoreze dobânda-cheie sau culoarul de dobândă de teama reaprinderii inflaţiei ca urmare a creşterii consumului. Deocamdată consumul creşte, dar dezinflaţia ajunge la minime istorice.

Potrivit datelor publicate ieri de INS, în martie 2016, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu martie 2015, este de 58,8%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 - 2,5% deţin o pondere de 24,6%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 16,6%“, se arată într-un comunicat remis luni de INS.

Rata medie a inflaţiei pe ultimele 12 luni (aprilie 2015 - martie 2016) este de -1,4%, faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2014 - martie 2015), calculată pe baza IPC.

Rata medie lunară a inflaţiei în primele trei luni a fost de -0,3%, faţă de 0,4% în perioada similară de anul trecut.

Faţă de ianuarie, preţurile de consum au înregistrat un avans de 0,1%, în condiţiile în care la mărfurile alimentare s-a raportat o scădere de 0,01%, iar cele nealimentare un plus de 0,2%.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO