Nevoia tot mai mare de noi recruţi a armatei germane îi îngrijorează pe angajatori, care se tem că lupta lor pentru a găsi personal se va înrăutăţi, scrie FT.
Reprezentanţi ai mediului de afaceri au declarat pentru Financial Times că sprijină eforturile de consolidare a armatei celei mai mari economii europene, în contextul în care NATO încearcă să-şi întărească descurajarea în faţa Rusiei.
Totuşi, ei sunt îngrijoraţi că o posibilă revenire la o formă de serviciu militar obligatoriu — precum şi eforturile de a atrage mai mulţi civili ca rezervişti — ar tensiona şi mai mult companiile care deja se confruntă cu lipsa forţei de muncă calificate, într-o piaţă a muncii foarte restrictivă.
„Situaţia de securitate este dramatică”, a spus Steffen Kampeter, directorul BDA — cea mai mare organizaţie a angajatorilor din Germania — adăugând că salută eforturile de întărire a forţelor armate. Totuşi, el a avertizat că armata va concura cu sectorul civil pentru atragerea personalului.
„Da, avem nevoie de mai mulţi soldaţi activi”, a spus el. „Da, trebuie să extindem sistemul de rezervişti. Dar doar o economie puternică poate face acest lucru posibil.”
Ministrul apărării, Boris Pistorius, intenţionează să introducă un model de conscripţie voluntară, prin care aproximativ 5.000 de tineri de 18 ani ar fi recrutaţi anual.
Însă el a recunoscut că un astfel de sistem este puţin probabil să acopere golurile majore din armată şi a sugerat, ca alternativă, o posibilă revenire la serviciul militar obligatoriu. Până în 2011, tinerii erau obligaţi să efectueze serviciul militar sau o alternativă civilă.
Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat, nu a precizat cum ar trebui să funcţioneze un model obligatoriu, dar şi-a exprimat sprijinul pentru sistemul din Suedia, unde aproximativ 10% dintre tineri sunt încorporaţi anual, după un proces de selecţie.
Deşi ocuparea forţei de muncă este la un nivel record, Germania are cele mai scurte medii de ore lucrate dintre toate economiile dezvoltate, potrivit datelor OCDE.
Noul guvern, condus de cancelarul conservator Friedrich Merz, a promis să crească volumul de muncă al naţiunii, ca parte a unui efort de revitalizare a economiei stagnante.
Merz speră că extinderea programului de muncă va contribui şi la reducerea crizei acute de personal calificat în domenii precum sănătatea, educaţia şi ingineria.
Kampeter a spus că acest efort va deveni şi mai esenţial dacă forţele armate vor adăuga presiune asupra pieţei muncii. „Dacă personalul necesar ne este preluat, atunci subiecte precum orele săptămânale de muncă, durata vieţii active, integrarea mai bună a lucrătorilor part-time în piaţa muncii – toate aceste teme devin şi mai importante”, a afirmat el.
Un reprezentant al unei alte organizaţii patronale, care a dorit ca asociaţia sa să nu fie menţionată, a spus că există „o mulţime de întrebări” legate de revenirea la conscripţie.
Această persoană a declarat că este „clar că trebuie făcut ceva” în privinţa recrutării pentru Bundeswehr (forţele armate germane), dar a adăugat:
„Există două obiective aflate în conflict – prosperitatea economică şi apărarea naţională.”
