În urma referendumului din 23 iunie, prin care britanicii au votat în proporţie de 52% ieşirea din Uniunea Europeană, lira s-a prăbuşit la cel mai scăzut nivel din ultimii 31 de ani, după o depreciere de aproape 10%, de la 5,89 lei înainte de referendum la 5,43 lei după referendum. Lira s-a oprit marţi din scădere, însă este încă departe de valoarea de dinaintea votului.
Astfel, spre exemplu, firmele româneşti care exportau mărfuri de 100 lire înainte de referendum primeau în lei pe 24 iunie 589 de lei, pentru ca pe 28 iunie să primească doar 543 de lei la cursul de revenire, ceea ce înseamnă o reducere de 9,2% a valorii mărfurilor vândute.
1,5 miliarde de euro exporturi anuale ale României în Marea Britanie înseamnă circa 150 milioane de euro încasări în echivalent lei evaporate din conturile exportatorilor români. Pe de altă parte, situaţia va încuraja importurile din Marea Britanie, mărfurile din această ţară fiind acum cu circa 10% mai ieftine în lei, deci mai competitive pe plan local.
„Firmele româneşti care au contracte de export încheiate pentru Regatul Unit şi au de încasat facturi se confruntă cu o situaţie ce poate fi considerată caz de forţă majoră“, susţine AOAR. „Guvernul României trebuie să stabilească un mecanism legal care să asigure compensarea parţială a pierderilor financiare“.
Printre măsurile cerute de AOAR şi ANEIR se numără şi extinderea Fondului de Solidaritate destinat finanţării pentru angajaţii afectaţi de relocarea companiilor, care ar putea fi unul dintre primele efecte ale retragerii Marii Britanii din UE.
Exportatorii şi oamenii de afaceri români susţin că această măsură ar asigura continuitatea activităţii firmelor, păstrarea locurilor de muncă şi a contractelor de export.
AOAR si ANEIR punctează faptul că exporturile realizate de companiile autohtone, se realizează cu marje mici de profit. ”Marjele de profit nu permit în cele mai multe cazuri suportarea unor costuri suplimentare, cum sunt cele generate de o fluctuaţie de 10% a cursului de schimb”, au spus exportatorii.
AOAR şi ANEIR susţin că este necesar să se grăbească demararea consultărilor oficiale la nivel naţional şi la nivel UE la care să participe reprezentanţi ai Guvernului, BNR, patronate, sindicate, asociaţii patronale şi sindicale, alte structuri interesate ale societăţii civile, şi realizarea unui plan de acţiune pe termen medu şi lung. Exportatorii susţin că amânarea unui plan de intervenţie ar putea avea efecte negative asupra business-urilor, putându-se ajunge şi la faliment în cazul unora dintre jucători.
Marea Britanie se află pe locul cinci în topul destinaţiilor de export pentru bunurile produse în România, cu un total al exporturilor de aproape 2,4 mld. euro în 2015 fiind depăşită de Germania, Italia, Franţa şi Ungaria.
Principalii cinci exportatori români în Marea Britanie sunt exclusiv companii din industria auto şi a componentelor auto: Ford, Takata-Petri, Automobile Dacia, Sews România şi Draexlmaier. Ford România, al doilea constructor auto de pe piaţa locală, care controlează uzina de la Craiova este cel mai mare exportator român în Marea Britanie (Regatul Unit şi Irlanda de Nord) în 2015, arată datele INS.
Marea Britanie are o pondere de 4,4% în totalul exporturilor după ce anul trecut livrările s-au majorat cu 10%. Principalele produse fabricate în România care ajung în Marea Britanie sunt maşini, aparate şi echipamente electrice şi componente ale acestora, articole şi accesorii de îmbrăcăminte şi automobile.
În anul 2015,volumul schimburilor comerciale dintre România şi Marea Britanie a atins maximul istoric de 3,95 miliarde euro, în creştere cu 13,2% faţă de 2014, conform datelor Ambasadei României la Londra. România a exportat bunuri în valoare de 2,38 miliarde de euro către Marea Britanie, în creştere cu 10,6% faţă de 2014, şi a importat bunuri în valoare de 1,57 miliarde euro , cu 17,5% mai mult decât în anul precedent.
