Eveniment

Exporturile au susţinut economia în primul semestru, dar din păcate consumul şi investiţiile nu dau semne de revenire

Exporturile au susţinut economia în primul semestru, dar din păcate consumul şi investiţiile nu dau semne de revenire

GALERIE FOTO

Autor: Claudia Medrega

14.08.2013, 22:38 555

Industria şi exporturile nete au fost motoarele care au susţinut activitatea economică în al doilea trimestru şi pe ansamblul primului semestru, în timp ce consumul, investiţiile şi construcţiile nu au dat semne de revenire, consideră analiştii.

Economia a crescut în prima jumătate a anului cu 1,7% comparativ cu semestrul I 2012, potrivit datelor anunţate ieri de Institutul de Statistică.

Cu toate că majoritatea datele macro sunt încurajatoare, dinspre eco­no­mia reală semnalele sunt mai puţin optimiste. Oamenii de afaceri rămân sceptici în privinţa redresării economiei şi aşteaptă măsuri economice - cum ar fi re­ducerea cotei TVA aflată la 24% - care să încura­jeze consumul, să stimu­le­ze mai mult creşterea PIB.

Rata anuală de creştere a PIB a încetinit în trimestrul al doilea la 1,3%, de la 2,2% în T1 2013, tendinţă care a fost anticipată de analişti pe baza cifrelor macro anunţate.

Industria, care reprezintă apro­xi­mativ o treime din PIB-ul României, a fost şi va rămâne unul dintre princi­pa­lele motoare de creştere pentru eco­no­mie în acest an.

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a revenit pe scădere în luna mai, iar evoluţia s-a reflectat şi la nivelul exporturilor, care au staţionat la nivelul din mai 2012, după creşterea semni­ficativă din aprilie. Însă, luna iunie a adus un reviriment la nivelul in­dustriei şi al exporturilor, iar pe ansamblul primului semestru creşterea celor doi indicatori a fost de 6% comparativ cu prima jumătate a anului 2012.

Graţie continuării diversificării geografice, exporturile către ţările non-UE au fost în ascensiune puternică.

Comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populaţiei - a scăzut în iunie pentru a doua lună consecutiv, ceea ce transmite un semnal descurajator privind revi­go­ra­rea economiei. Pe ansamblul pri­mu­lui semestru scăderea a fost de 0,4%.

Menţinerea creşterii salariilor reale în apropiere de zero şi ascensiunea şo­majului au menţinut consumul popu­laţiei la niveluri scăzute, spun analiştii.

Semne proaste au venit în S1 şi de la construcţii. În prima jumătate a anului volumul lucrărilor de construcţii a înregistrat o scădere de 7%.

De la agricultură veştile sunt pozitive. Există însă voci care susţin că agricultura foarte bună mas­chează o performanţă „semnificativ mai slabă“ a economiei în 2013 faţă de 2012. În plus, structura creşterii economice din acest an nu este una care să favo­rizeze veniturile bugetare ale statului.

Producţia de grâu şi secară din acest an a ajuns la 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani, potrivit indiciilor venite de la Ministerul Agriculturii.

Unii analiştii susţin că în trimestrul al doilea este posibil să se fi înregistrat o uşoară contribuţie pozitivă a agricul­turii la creşterea economică, după trei tri­mestre consecutive în care acest sector a avut o influenţă negativă asupra PIB.

Contribuţia agriculturii la creşterea economică se înregistrează însă în principal în trimestrele trei şi patru, cel mai mare impact pozitiv urmând să se observe în cel de-al treilea trimestru.

Dacă la începutul anului majo­ritatea prognozelor de creştere eco­no­mică pentru 2013 erau cuprinse în intervalul 0,5-1,6%, în ultimele luni au apărut o serie de îmbunătăţiri ale estimărilor spre 2 - 2,2%, în urma semnalelor de revigorare. Acum o serie de analişti au început să majoreze estimările privind creşterea economică din acest an spre 2,5-3%, având în vedere anul agricol bun. Ei susţin însă că avansul economiei va fi prea mic pentru a produce efecte pozitive vizibile pe piaţa muncii şi la nivelul încasărilor bugetare şi susţin nece­sitatea unui program guver­na­mental pro-creştere economică.

 

Ce spun analiştii despre evoluţia economiei

Eugen Sinca, analistul-şef al BCR

Exportul a fost principalul motor de creştere economică din T2 2013, după cum sugerează creşterea înaltă a industriei prelucrătoare şi performanţa bună a exporturilor de servicii reflectată în contul curent. Cererea internă a rămas, cel mai probabil, slabă deoarece îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene a venit după încheierea trimestrului doi, respectiv în luna iulie. Consumul populaţiei a rămas la niveluri scăzute pe fondul creşterii şomajului, reducerii numărului de noi locuri de muncă create în medie în fiecare lună de sectorul privat şi menţinerii salariilor reale în apropiere de zero. Creşterea economică ar putea accelera în intervalul 2,5-3% în a doua jumătate a anului, ajutată de producţia agricolă record şi un mic impuls dat consumului privat de scăderea preţurilor.

Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank

Rata anuală de creştere a PIB a încetinit în trimestrul al doilea la 1,3%, de la 2,2% în T1 2013, o tendinţă care a fost anticipată, deşi a fost mai accentuată decât am preconizat - datorită performanţei foarte bune în industrie, am presupus că va fi o creştere mai mare de 1,8% în T2 2013 faţă de T2 2012. Considerăm că activitatea economică a continuat să fie susţinută de sectorul industrial şi, respectiv de exporturile nete. În plus, sectorul agricol a avut în T2 o uşoară contribuţie pozitivă la creşterea economică, după trei trimestre consecutive în care a avut o influenţă negativă asupra PIB. Pe de altă parte, consumul privat şi sectorul construcţiilor nu au dat semne de revenire. Menţinem prognoza pentru creşterea PIB-ului în 2013 la 2,1%, recunoscând posibilitatea unei creşteri economice mai mari în cazul în care datele reale din agricultură vor fi mai bune decât în scenariul nostru.

Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank

Creşterea economică reală a fost în T2 2013 de 1,3% faţă de T2 2012 pe serie brută, sub estimarea noastră de 1,8%. Estimăm că motorul principal al evoluţiei pozitive au fost exporturile, în timp ce consumul a rămas în continuare în urmă. Pe partea de ofertă, ne aşteptăm ca industria şi unele componente ale serviciilor să fie în teritoriul pozitiv, susţinute în principal de cererea externă foarte bună, dar construcţiile şi unele componente ale serviciilor au înregistrat evoluţii slabe. Pentru moment ne menţinem scenariul de bază care ia în considerare o creştere de 1,8% a economiei în 2013, cu riscuri relativ echilibrate.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

Creşterea economică din trimestrul doi este în linie cu aşteptările noastre, arătând o decelerare a activităţii economice faţă de trimestrele anterioare. Pentru întreg anul 2013 ne aşteptăm la o creştere economică de 2,5-3% în contextul în care producţia agricolă pare a fi foarte bună. Însă, activitatea economică în celelalte sectoare economice va încetini semnificativ faţă de 2012, ceea ce reclamă prudenţă în interpretarea datelor de creştere economică în 2013 şi în formularea politicilor guvernamentale. Agricultura foarte bună maschează o performanţă semnificativ mai slabă a economiei în 2013 faţă de 2012. În plus, structura creşterii economice în 2013 nu este una care să favorizeze veniturile bugetare ale statului.

Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank

Cel mai probabil cifrele detaliate privind evoluţia componentelor PIB vor arăta că investiţiile şi consumul privat s-au contractat în T2, ceea ce favorizează continuarea relaxării politicii monetare. Comunicatul INS vine în contradicţie cu declaraţia premierului din urmă cu o lună, când a afirmat că avansul economiei a fost de 2,4% în primul semestru, în timp ce cifrele au arătat că a fost o creştere a PIB de doar 1,7% în această perioadă.

 
 

Ce spun oamenii de afaceri

Dragoş Damian, CEO Terapia Ranbaxy, cel mai mare producător de medicamente generice din România

Am pus pariu pe o creştere economică de 3% în acest an şi nu am niciun dubiu că va fi atins acest nivel. Important este ce facem cu această creştere economică, dacă această creştere economică este „profitabilă“. Se vede un reviriment şi la nivelul afacerilor, simţim exporturile, creăm locuri de muncă, dar nu multe... Creşterea PIB din S1 a venit indiscutabil  din industrie şi exporturi.Nu văd însă direcţii strategice, un sistem prin care statul să sprijine economia, nu văd investiţii pentru susţinerea creşterii economice. În plus, cât timp băncile nu creditează IMM-urile nu va porni acest „motoraş“ care să susţină economia.

Dan Şucu, preşedintele Mobexpert, cu afaceri de 115 mil. euro

Nu este nimic care să ne bucure şi nimic care să ne întristeze. Creşterea economică nu s-a simţit în îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor.  România nu este o ţară în care să aplici TVA de 24%. Atâta timp cât TVA se menţine la acest nivel, nu cred că se va schimba ceva. Eu am resimţit la nivelul afacerii proprii primele patru luni foarte bune, urmate de lunile mai şi iunie, care au fost dezamăgitoare. Am avut un început de an mai bun decât m-am aşteptat, urmat de luni mai slabe.

 

Evoluţia principalilor indicatori Macro în primul semestru

Industrie

+6% Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, rămâne unul dintre principalele motoare pentru economie.

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a făcut în primul semestru un salt de 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată. Evoluţia a fost susţinută de avansul industriei prelucrătoare, de 8,3%, şi al celei extractive, de 5,3%. Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, rămâne astfel unul dintre principalele motoare de creştere pentru economie în acest an. Veştile bune de la producţia industrială, care reflectă îmbunătăţirea cererii externe, completează tabloul semnalelor pozitive, venite de la alţi indicatori macro.

Deficit bugetar

-1,06% din PIB a fost nivelul deficitului bugetar în prima jumătate a anului.

Bugetul consolidat a înregistrat în primele şase luni un deficit de 6,6 mld. lei, reprezentând 1,06% din PIB, uşor sub nivelul de anul trecut. Ritmul de creştere al veniturilor bugetare a fost de doar 4,8%, faţă de primele şase luni din 2012, la jumătate faţă de creşterea bugetată de 9%, evoluţia încasărilor reflectând doar parţial ascensiunea economiei. Deşi activitatea economică se revigorează, impactul nu se resimte foarte mult la nivel fiscal deoarece avansul economiei se bazează pe exporturi şi o agricultură care este nefiscalizată, în timp ce consumul stagnează, ceea ce se vede la nivelul încasărilor din TVA. Cheltuielile de capital înregistrau în primul semestru o scădere de 10%, iar cele de personal au urcat cu 18%.

Investiţii străine

-20% este procentul cu care au scăzut investiţiile străine în S1 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012.

Investiţiile străine au continuat să se prăbuşească în primul semestru, România nereuşind să devină atractivă în ciuda menţinerii economiei în teritoriul pozitiv, cu o creştere a PIB de 1,7%. La jumătatea anului, investiţiile străine directe au înregistrat un declin de 20% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, ajungând la 666 mil. euro. În situaţia în care va continua acest trend, anul 2013 ar putea marca minimul ultimilor

11 ani pentru ISD, după ce în 2012 investiţiile străine au totalizat doar 1,6 mld. euro. După anul de graţie 2008, când investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro, au urmat patru ani de căderi continue. Deşi economia a revenit pe creştere în 2011, după doi ani de recesiune, investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România.

Consum

- 0,4% Consumul, care în perioada de boom a susţinut puternic economia românească, acţionează acum ca o frână.

Comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populaţiei - a scăzut în iunie pentru a doua lună consecutiv, ceea ce transmite un semnal descurajator privind revigorarea economiei, susţinută în acest moment doar de exporturi. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a fost în iunie cu 4,2% mai mică faţă de aceeaşi lună din 2012, vânzările de carburanţi, alimente şi băuturi fiind cele mai afectate, potrivit datelor INS. Consumul, care în perioada de boom a susţinut puternic economia românească, acţionează acum ca o frână în contextul în care salariile rămân mici şi creşterile, acolo unde există, nu reuşesc să ţină pasul cu majorarea preţurilor.

Construcţii

Volumul lucrărilor de construcţii a înregistrat în prima jumătate a anului a scădere de 7%, pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Cele mai importante scăderi au fost la lucrările de construcţii noi, cu un minus de 16,2%, dar şi la construcţiile inginereşti, unde s-a înregistrat un declin de 10,5%. De altfel, şi cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au scăzut cu circa 9,8% în primul semestru, la 7,1 mld. lei (1,6 mld. euro). În ciuda faptului că vremea a fost mai bună în prima parte a anului comparativ cu 2012, iar în lunile aprilie, mai şi iunie constructorii ar fi trebuit să lucreze la foc continuu la proiectele de infrastructură, fiind sezon, reducerea semnificativă a investiţiilor statului şi blocarea fondurilor europene au dat peste cap sectorul construcţiilor.

Exporturi şi Importuri

+6% reprezintă ceşterea exporturilor în primul semestru din 2013 faţă de acelaşi interval din 2012.

Exporturile au crescut în primul semestru cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, la 23,7 mld. euro, iar importurile au scăzut cu 2,7%, la 26,2 mld. euro. În consecinţă, deficitul comercial a ajuns la 2,5 mld. euro, cu 2 mld. euro mai mic faţă de cel din S1 2012. Creşterea exporturilor din prima jumătate a anului a fost influenţată atât de ascensiunea exporturilor în afara UE, de 8,3%, cât şi de avansul exporturilor intra-UE, de 4,9%. În luna iunie, exporturile au totalizat 4 mld. euro, cu 7% peste nivelul din iunie 2012, iar importurile au ajuns la 4,4 mld. euro, în scădere cu 6,5%.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.08.2013.

AFACERI DE LA ZERO