• Leu / EUR4.9459
  • Leu / GBP5.7464
  • Leu / USD4.6730
Eveniment

Ce a făcut CNI cu 2 mld. lei în ultimii 5 ani: 228 de cămine culturale, 66 de săli de sport, 11 bazine de înot, 20 de sisteme de canalizare, un stadion şi un patinoar. "Căminul cultural e funcţional, am ţinut până acum 4-5 nunţi, botezuri şi serbări ale copiilor acolo."

Autor: Alina-Elena Vasiliu

19.04.2018, 00:08 3266

Gerăuşa, Ohaba Mâtnic, Vois­lov­a. Sunt numele câtorva din­tre localităţile în care s-au con­struit în 2017 cămine culturale din bugetul Companiei Naţio­nale de Investiţii (CNI). Localităţi cu mai puţin de o mie de locuitori, în care au mers în total 2,6 milioane de lei dinspre instituţia subor­do­nată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În ultimii cinci ani, CNI a finanţat con­strucţia a 228 de cămine culturale, pe care a cheltuit 228 de milioane de lei, la o medie de circa un milion de lei pentru un obiectiv. Ca număr, căminele culturale conduc în top, fiind urmate de săli de sport (66), sisteme de canalizare (20), bazine de înot (11).

Ca valoare, potrivit estimărilor ZF, cei mai mulţi bani au mers pentru săli de sport (330 milioane de lei, la o medie de 5 milioane de lei pentru o sală), sisteme de canalizare (240 milioane de lei, la o medie de 12 milioane de lei pentru un sistem de canalizare), cămine culturale - 228 milioane de lei, bazine de înot - 99 milioane de lei (un bazin în medie 9 mil. lei).

La acestea se adaugă stadionul de la Craio­va, finalizat în 2017, în valoa­re de 240 milioane de lei.

Anul trecut, CNI a avut un buget de 476 de milioane de lei, potrivit datelor furnizate de companie. Banii CNI vin de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării. 

„Nu se poate estima un cost mediu pentru fiecare tip de investiţie, atâta timp cât acestea nu sunt deloc asemănătoare. Vă putem pune la dispoziţie valorile avizate, acolo unde este vorba de proiecte tip, pentru construcţii noi. În rest, pentru obiectivele care vizează reabilitări, lucrări în primă urgenţă, nu putem vorbi de un cost mediu“, a transmis Manuela Pătrăşcoiu, directorul general al Companiei Naţionale de Investiţii.

CNI exemplifică prin cămine culturale care pot costa 368.000 de lei, 1,2 milioane de lei sau 2,2 milioane de lei, deoarece unele nu sunt realizate pe baza unor proiecte tip, ci după proiectele puse la dispoziţie de beneficiar.

Valoarea avizată pentru o sală de sport cu 150 de locuri în tribune este de 5 milioane de lei, pentru un bazin didactic de înot - de 9 milioane de lei, iar pentru un bazin olimpic de înot - de 56 de milioane de lei. Un centru cultural are o valoare avizată de circa 8 milioane de lei.

Cîrlogani este una dintre comunele care au beneficiat de fondurile CNI pentru a-şi reabilita căminul cultural, care deserveşte 2.300 de locuitori. Căminul cultural e funcţional, am ţinut pană acum 4-5 nunţi, botezuri şi serbări ale copiilor acolo. Nu avem sală de sport în comună, dar am zis că nu e chiar aşa important şi că mai bine facem o sală de distracţii, că nici din asta nu aveam deloc. Pentru sala de sport şi modernizarea reţelei de apă şi canalizare urmează să accesăm fonduri europene şi trebuie să rezolvăm cumva şi cu reţeaua de gaze", spune Doru Iordache, secretarul comunei Cîrlogani din judeţul Olt.

El spune că iniţiativa realizării căminului cultural a aparţinut reprezentanţilor comunei, care au întocmit un proiect pentru accesarea finanţării de peste un milion de lei, au depus proiectul la CNI şi au caştigat finanţarea. Construcţia a durat circa şase luni, iar acum comuna are un cămin cultural de 300 de metri pătraţi.

"Au fost mai multe criterii care s-au luat în considerare, primarul Ionel Văduva a trebuit să dea explicaţii, a fost chemat de mai multe ori la Bucureşti. Acum ne lăudăm cu ce a ieşit, avem chiar solicitări de la oameni din alte comune pentru a veni să facă la noi botezurile", spune Doru Iordache.

Acelaşi scenariu, altă localitate. Borşa, un oraş cu 29.000 locuitori din judeţul Maramureş, unde anul trecut a fost pusă în funcţiune o casă de cultură de 700.000 de euro, cu o capacitate de 215 de locuri.

"Primul eveniment l-am făcut pe 5 decembrie 2016, însă casa de cultură a avut recepţia oficială în 2017. E foarte utilă, se foloseşte timp de zece ore pe zi, dimi­neaţa sunt repetiţii ale ansamblului local, după-amiaza sunt ore de balet pentru copiii angajaţilor din primărie, se proiectează filme 3D", spune primarul Sorin Timiş.

Ideea reabilitării casei de cultură a fost tot a condu­cerii comunei, care a mers cu proiectul către Compania Naţională de Investiţii şi a primit în schimb o propunere de construire a unei clădiri de la zero, "din beton şi tablă", după cum spune primarul. El nu a fost de acord aşa că şi-a asumat costurile de proiectare pentru reabi­li­tarea casei de cultură deja existente şi a primit de la CNI finanţarea pentru construcţie, etapă de care s-a ocupat o companie numită Conrep, din Vişeu de Sus, judeţul Maramureş, cu afaceri de 26 de milioane de lei în 2016 şi 119 angajaţi, potrivit site-ului Ministerului de Finanţe.

De ce s-au făcut atat de multe cămine culturale şi nu s-a investit mai mult în săli de sport sau bazine de înot? "Realizarea de investiţii în cadrul programelor derulate de CNI se face doar în urma primirii unei solicitări din partea beneficiarilor", a transmis Manuela Pătrăşcoiu. Beneficiari înseamnă statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, sau alte instituţii publice.

"Aceşti beneficiari transmit solicitări spre CNI în urma identificării unei posibile surse de finanţare a proiectelor lor prin programele derulate de societatea noastră, dat fiind faptul că, de cele mai multe ori, aceste instituţii nu deţin fondurile bugetare necesare finanţării respectivelor obiective de investiţii."

Proiectele de acest tip sunt replicate în zeci de alte localităţi din ţară numai în 2017.

Dintre proiectele care au atras cele mai multe fonduri anul trecut fac parte extinderea şi modernizarea staţiei de epurare din Sighişoara (33,4 mil. lei), reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare în localitatea braşoveană Predeal (22 mil. lei), construirea unei pieţe agroalimentare în Piatra-Neamţ (13 mil. lei), extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare în Snagov (11,7 mil. lei). Toate apar ca finalizate pe site-ul CNI.

"Pentru anul 2018, la această dată, bugetul de investiţii al CNI SA pentru Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, precum şi pentru Proiectul Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de pană la 50.000 de locuitori, este în valoare de 515,9 milioane de lei", a transmis Manuela Pătrăşcoiu.

Complexul sportiv Craiova - Stadion Ion Oblemenco, o investiţie de 240 de milioane de lei, a fost inaugurat în octombrie 2017. La începutul acestui an, jucătorii Universităţii Craiova au reclamat că gazonul de pe terenul noii arene nu este suficient de bun pentru meciuri.

În replică, CNI a spus că a făcut toate demersurile necesare pentru ca suprafaţa de joc să se prezinte în condiţii bune. Stadionul a fost conceput pentru a putea găzdui meciuri din cadrul UEFA Euro 2020, UEFA Champions League şi alte competiţii de nivel mondial. Stadionul poate fi folosit de asemenea pentru sporturi precum rugby, oină, hochei pe iarbă, minihochei sau fotbal american, şi poate găzdui evenimente culturale. Stadionul are o capacitate de 30.929 de locuri pentru spectatori.

Pe site-ul Companiei Naţionale de Investiţii sunt pre­zen­tate ca obiective pentru anii 2018 şi 2019 reabi­litarea Cazinoului din Constanţa şi a patru stadioane pentru Campionatul European de Fotbal Euro 2020. Romania şi-a asumat că va reconstrui arenele Dinamo, Steaua, Rapid şi Arcul de Triumf pentru Euro 2020, competiţie care va fi găzduită la Bucureşti.

Cu toate acestea, numai trei din cele patru stadioane pe care Romania trebuie să le modernizeze pană la Campionatul European de Fotbal din 2020 ar putea fi gata pană la acea dată. Problema este cu stadionul Dinamo, unde studiile de fezabilitate au fost începute mai tarziu. La stadioanele Rapid, Steaua şi Arcul de Triumf, lucrările ar trebui să demareze cel tarziu la începutul lunii iulie 2018. Data estimată pentru finalizare este 30 martie 2020. "La această dată sunt contractate şi aflate în diferite stadii de execuţie peste 270 de obiective. În acelaşi timp, se află în curs de promovare (de aprobare a indicatorilor tehnico-economici - n. red.) o serie de alte obiective, dintre care amintim Stadionul Rapid şi 30 de cămine studenţeşti, care totalizează peste 10.200 de locuri de cazare pentru 30 de instituţii de învăţămant superior de stat, din 14 oraşe cu centre universitare", spune Ma­nuela Pătrăşcoiu, directorul general al CNI.

 

Cine conduce CNI

Compania este condusă de Manuela Irina Pătrăşcoiu, fost consilier în Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţelor (2001-2002) şi fost contabil la mai multe publicaţii, printre care Femeia şi grupul de presă Publicaţiile Flacăra. În CNI lucrează din 2002, potrivit CV-ului său, iar funcţia de director general o deţine din 16 octombrie 2013.

 

Ce face CNI

CNI a fost înfiinţată în 2001. În documentul constitutiv se precizează că CNI finanţează realizarea de săli de sport, bazine de înot, patinoare, spitale, săli de cinema sau "orice tip de construcţii care se realizează pentru satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale comunităţilor locale, inclusiv la nivel naţional".

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9459
Diferență: -0,0243
Ieri: 4.9471
Azi: 4.6730
Diferență: -0,3731
Ieri: 4.6905
Azi: 5.7464
Diferență: -0,4073
Ieri: 5.7699
Azi: 4.8803
Diferență: -0,3492
Ieri: 4.8974