Eveniment

Fără guvern credibil şi fără bani, România amână soluţiile urgente pentru economie

Fără guvern credibil şi fără bani, România amână...

Autor: Iulian Anghel

13.03.2020, 09:00 2999

Din şedinţa de miercuri seară a „Grupului de Lucru Interinstituţional“ pentru evaluarea impactului economic, financiar şi bugetar asupra României generat de efectele epidemiei: „Dăianu şi Isărescu spuneau că nu sunt bani, o parte dintre reprezentanţii mediului de afaceri dădeau ca exemplu închiderea unei firme din Brăila şi voiau măsuri acum, în vreme ce ministrul finanţelor spunea că aşteaptă clarificări de la Bruxelles în legătură cu deficitul“.

PNL l-a „extras“ pe Florin Cîţu din poziţia de premier desemnat, cu câteva ore înainte ca votul Parlamentului să decidă dacă el va fi sau nu premier plin. Sub zodia provizoratului, România a mai lăsat să treacă pe lângă ea încă două zile preţioase fără vreun plan pentru economie, când alte ţări anunţă ajutoare de urgenţă de miliarde de euro (Germania, 50 mld. euro; Italia, 12 mld. euro; Mare Britanie, 30 mld. lire sterline).

Miercuri seară, când încă se mai credea că ministrul interimar de finanţe va ajunge premier, la Palatul Victoria s-a întrunit pentru prima dată „Grupul de Lucru Interinstituţional“ pentru evaluarea impactului economic, financiar şi bugetar asupra României generat de efectele epidemiei. Deşi s-a aşteptat ca, la final, să fie anunţate soluţii, nimeni nu a venit cu vreo explicaţie. Dacă ceva-ceva a fost, a fost că „o decizie se amână“.

Cosmin Marinescu, consilierul economic al preşedintelui, a susţinut că nu se poate veni cu propuneri de măsuri atâta vreme cât nu există date pe sectoare pentru a se cunoaşte impactul crizei în economie.

Datele culese de pe la colţuri, anume că sectorul hotelier sau cel de transport sunt afectate serios, nu pot fi luate ca bază pentru o politică de sprijin, prin urmare grupul de lucru a stabilit că se va reuni săptămâna viitoare cu situaţiile clare în faţă. Până atunci, guvernul va fi avut o consultare de detaliu cu Bruxelles-ul.

Problema complicată este, mereu, cea a banilor.

Pentru că România, prin ministrul de finanţe Florin Cîţu, a transmis Bruxellesului un plan de consolidare fiscală ce urmăreşte intrarea în limita deficitului bugetar de 3% din PIB, în 2022. Planul presupune limitare deficitului bugetar în acest an la 3,6% din PIB. Or, noile cheltuieli provocate şi de nevoile sistemului medical şi de nevoile economiei nu ar face decât să se adauge la deficitul bugetar. La nivelul UE s-a căzut de acord ca Planul de Stabilitate şi Creştere (care limitează deficitele statelor UE) să fie citit în acest an în versiunea lui cea mai bândă. Prin urmare, cheltuielile suplimentare legate de nevoile sistemului sanitar pentru combaterea virusului nu vor fi contabilizate la deficitul bugetar. Nu s-a căzut însă de acord ce se întâmplă cu banii care vor fi cheltuiţi pentru susţinerea economiilor grav afectate, la rândul lor. Pentru Germania, aflată pe un munte de bani, graţie excedentelor din ultimii ani, 50-100 mld. euro nu sunt o problemă. Pentru România, 1-2 mld. euro înseamnă deja un efort mare. Dacă România ar fi avut un deficit bugetar, anul trecut, de 1-2% din PIB, acum ar fi putut să-şi extindă deficitul fără probleme şi să pompeze bani în economie. Dar a avut un deficit de 4,6% din PIB. De unde bani în plus?

„Dăianu şi Isărescu spuneau că nu sunt bani, o parte dintre repezentanţii mediului de afaceri dădeau ca exemplu închidere unei firme din Brăilă care a invocat clauza de forţă majoră şi voiau măsuri acum, în vreme ce ministrul finanţelor spunea că aşteaptă clarificări de la Bruxelles ca să vadă ce cheltuieli sunt socotite la deficit şi ce nu“, au relatat surse participante la discuţii.

Aşadarm când nu ai banii tăi, trebuie să aştepţi la mâna altora. România aşteaptă să vadă ce spune Ecofin, consiliul miniştilor de finanţe din UE. Aşeaptă şi clarificări privind fondurile UE- este vorba despre prefinanţările primite de state din banii nerambursabili şi care trebuia înapoiaţi în acest an, dar care vor fi lăsaţi în 2020 la dispoziţia statelor pentru a lupta cu criza. Povestea este că nu este foarte clar dacă România sau alţii pot folosi aceşti bani unde au nevoie sau doar într-un domeniu stabilit în prealabil.

Aşa că rezultatul întâlnirii de miercuri seară nu putea fi decât o amânare.

 

Interesul partidului, mai presus de  criză. PNL nu l-a vrut pe Cîţu premier şi l-a înlăturat, iar Orban îşi face încălzirea să revină

Cu zece minute înainte de începerea şedinţei Parlamentului în care urma să se voteze cabinetul Cîţu, ministrul finanţelor a anunţat că-şi depune mandatul de premier desemnat, pentru că, a spus el, cel care trebuie să conducă guvernul este şeful partidului, adică Ludovic Orban. Având în vedere criza, guvernul Câţu avea şanse să fie învestit, dar asta strica planurile PNL (Cîţu a fost doar un decor pentru mascarea planului anticipatelor). Klaus Iohannis a spus aseară că invită azi partidele la consultări, dar decizia pare luată: Ludovic Orban, redesemnat premier.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO