• Leu / EUR4.6586
  • Leu / GBP5.3120
  • Leu / USD4.1342
Eveniment

Fără număr, fără număr: premierul Viorica Dăncilă le-a prezentat arabilor proiecte în PPP de 26 mld. euro. Cum s-au realizat în UE PPP-uri de 336 mld. Euro

Fără număr, fără număr: premierul Viorica Dăncilă le-a prezentat arabilor proiecte în PPP de 26 mld. euro. Cum s-au realizat în UE PPP-uri de 336 mld. Euro
Premierul Viorica Dăncilă, aflată într-un turneu în Asia, le-a prezentat investitorilor din Qatar şi Oman proiecte în parteneriat public-privat (PPP) de 30,5 miliarde de dolari (26,5 mld. euro), între care trei autostrăzi: Bucureşti – Braşov, cost 1,6 mld. dolari; Bucureşti – Craiova – Timişoara, cost 3,2 mld. dolari; Suceava – Târgu-Neamţ – Iaşi – Ungheni, cost 3 mld. dolari, aceasta din urmă fiind o autostradă de care nu s-a mai vorbit până acum şi care cuprinde o parte a autostrăzilor de nord, incluse în masterplanul de transport, între care autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu- Mureş care ieri a primit votul parlamentarilor pentru a fi realizată cu fonduri de la buget. Mai sunt în plan şase spitale regionale, între care cele din Iaşi, Craiova şi Cluj care au fost în centrul unui scandal între guvern şi comisarul Corina Creţu, legat de modul lor de finanţare – guvernul dorind un PPP, comisarul cerând finanţarea lor de la guvern şi de la UE.

Proiectele pe transport au o valoare de 11,2 mld. dolari, cele din sănătate de 4,8 mld. dolari, cele din energie de 4,2 mld. dolari, cele din agricultură de 6 mld. dolari, iar cele din turism 4,2 mld. dolari.

În ultima vreme a repornit discuţia despre PPP-uri, deşi România nu are niciun astfel de proiect. Însă, cum normele permit uneori clasificarea acestor investiţii în afara bugetului (cheltuielile nu intră, prin urmare, la calcului deficitului bugetar), guvernul le-ar prefera.

 

Sunt însă 12 ani de când guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria au încercat să facă autostrada Comarnic – Braşov în PPP, fără să reuşească să găsească un investitor. Au fost trei eşecuri (2004, 2010 şi 2015) şi o a patra încercare, cu Banca Mondială, la care guvernul a renunţat însă, la începutul anului, retrecând proiectul pe lista PPP.

BEI s-a oferit să sprijine acest proiect, dar vicepreşedintele instituţiei, Andrew McDowell, a spus, în februarie, că proiectul este prea mare şi prea complex pentru a fi construit în PPP: „Din perspectiva parteneriatelor public-private, s-ar putea să nu fie chiar primul proiect cu care vrei să începi să ai un PPP. Pentru reputaţia României pe piaţa de PPP-uri, am putea să începem cu ceva mai gestionabil, mai uşor din pers­pectiva pregătirii proiectului şi, în felul acesta, să putem construi această re­pu­taţie, ca un loc unde se poate investi în siguranţă prin parteneriate public-private“.

De ce nu toată lumea reuşeşte în aceste proiecte şi cum este la alţii?

Potrivit  datelor Centrului European de Expertiză în Domeniul Parte­ne­riatelor Public-Privat (CEEP) citate într-un studiu al Curţii Europene de Conturi („Parteneriatele public-privat în UE: deficienţe generalizate şi beneficii limitate“, februarie 2018), între 1990 şi 2016 au fost realizate în ţările UE 1.749 de proiecte în parteneriat public-privat, în valoare totală de 336 de miliarde de euro. În 2016, arată studiul citat, realizat în urma unui audit, valoarea agregată a celor 64 de operaţiuni de parteneriate public-privat care au atins închidere financiară pe piaţa europeană a fost de 10,3 mld. euro. 10,3 mld. euro, adică foarte puţin raportat la PIB-ul de

15.000 mld. euro al UE. Prin urmare, vorbim de o piaţă limitată şi nu de o practică gene­ra­lizată. Sunt doar câteva ţări au avut acees la resurse importante în PPP. Marea Britanie, ţara care a folosit cel mai mult acest mecanism, a avut, în total, din 1990 până în 2016 (26 de ani), PPP-uri de 160 mld. euro. Totalul PPP-urilor în Franţa şi Spania, din 1990 până în 2016, a fost de 37 mld. euro pentru fiecare ţară. Portugalia, Grecia sau Germania au PPP-uri de sub 20 mld. euro, Italia şi Olanda de aproximativ 10 mld. euro, Belgia, Ungaria şi Polonia de sub 5 miliarde de euro. Restul ţărilor UE nu au PPP-uri sau au la nivel insignifiant. Aşadar, dacă guvernul crede că poate să extindă PPP la scara ţării – şi să facă rapid proiecte de 26 mld. euro, peste cât a avut Germania în 26 de ani – atunci este foarte optimist. Pentru comparaţie, România a primit de la UE, în ultimii zece ani, o sumă netă de 32 mld. euro. Auditul făcut de Curtea Europeană de Conturi scoate în faţă neajunsurile PPP-urilor. Atribuirea unor proiecte de parteneriat public-privat de mare amploare a sporit riscul unei concurenţe insuficiente şi a antrenat, în unele cazuri, întârzieri considerabile.

În plus, majoritatea proiectelor auditate au fost afectate de întârzieri semnificative în ceea ce priveşte lucrările de construcţie, precum şi de depăşiri considerabile ale bugetelor prevăzute pentru costuri. Mai mult, posibilitatea de a înregistra proiectele de parteneriat public-privat ca elemente extrabilanţiere riscă să submineze transparenţa şi raportul costuri-beneficii.

 

Obiecţiile Curţii Europene de Conturi faţă de PPP, în urma realizării unui audit al unor astfel de proiecte

- Atribuirea unor proiecte de parteneriat public-privat de mare amploare a sporit riscul unei concurenţe insuficiente şi a antrenat, în unele cazuri, întârzieri considerabile.

- Majoritatea proiectelor auditate au fost afectate de întârzieri semnificative în ceea ce priveşte lucrările de construcţie, precum şi depăşiri considerabile ale bugetelor prevăzute pentru costuri.

- Contractele de parteneriat public-privat de lungă durată nu sunt bine adaptate la ritmul alert de dezvoltare tehnologică.

- Combinarea de fonduri UE cu parteneriate public-privat implică cerinţe şi incertitudini în plus.

- Posibilitatea de a înregistra proiectele de parteneriat public-privat ca elemente extrabilanţiere riscă să submineze transparenţa şi raportul costuri-beneficii.

- Să nu se promoveze o utilizare mai intensivă şi la o scară mai largă a parteneriatelor public-privat până când problemele detectate nu sunt soluţionate şi recomandările următoare nu sunt puse în aplicare cu succes.

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6586
Diferență: -0,0043
Ieri: 4.6588
Azi: 4.1342
Diferență: 0,6794
Ieri: 4.1063
Azi: 5.3120
Diferență: -0,6025
Ieri: 5.3442
Azi: 4.0964
Diferență: 0,4044
Ieri: 4.0799