Salariul mediu brut în Elveţia a ajuns la 6.665 de franci elveţieni (6.770 de euro la cursul actual), conform datelor oferite de Ambasada Elveţiei la Bucureşti la cererea ZF, date comunicate ca fiind cele mai recente şi aferente lui 2020.
Această ţară este astăzi una dintre cele mai dezvoltate şi mai bogate din Europa şi din lume, cu un nivel de trai superior chiar şi celui din Germania, Franţa sau Olanda, state către care România se uită şi la al căror nivel ţinteşte să ajungă pe termen mediu şi lung. Tocmai pentru că este deja o ţară bogată, salariile cresc mai greu. Spre exemplu, între 2008 şi 2020, salariul mediu brut a crescut cu doar 10%, de la 6.051 de franci la 6.665 de franci, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Ambasa Elveţiei care citează Biroul Federal de Statistică al ţării.
Spre comparaţie, în România, salariul mediu brut era la final de 2022 (octombrie) de 6.461 de lei (1.300 de euro), adică de peste cinci ori mai mic decât cel din Elveţia. Chiar dacă în perioada 2020-2022 salariul mediu brut din Elveţia a crescut, avansul nu a fost suficient de mare cât să distorsioneze aceste calcule, ţinând cont de evoluţia anterioară.
Deşi diferenţa de câştig dintre cele două ţări e uriaşă, ritmul de creştere este şi el total diferit. Mai exact, salariul mediu brut din România a crescut între 2008 şi 2022 de aproape 3,7 ori, de la doar 1.761 de lei, la circa 6.500 de lei, potrivit INS. Astfel, deşi este mult mai mic, salariul brut creşte mai rapid şi deci economia locală recuperează din decalaj.
Este important însă de menţionat că şi preţurile din cele două ţări sunt total diferite. Spre exemplu, o masă în doi la un restaurant de nivel mediu costă în România 150 de lei, versus 500 de lei în Elveţia, adică de peste trei ori mai mult, conform platformei numbeo.com. La supermarket, preţurile sunt şi ele de câteva ori mai mari în această ţară occidentală. O pâine de 500 de grame costă circa 4,3 lei în România şi 15 lei în Elveţia, pe când o sticlă de vin (poziţionat pe segmentul mediu) e 25 de lei pe plan local şi 65 de lei în Elveţia, potrivit aceleiaşi surse. Preţul unei ape e mai mult decât dublu.
Deşi preţurile sunt, în mod evident mai mari, de puţine ori raportul e ca la salariul mediu brut - de cinci ori mai mare în Elveţia ca în România. Astfel, nivelul de trai e net superior.
În ceea ce priveşte numărul de salariaţi din economie, în Elveţia sunt 5,1 milioane de oameni încadraţi în muncă, la o populaţie de 8,7 milioane. Acest număr este influenţat în primul rând de populaţie şi apoi de fluctuaţia acesteia şi de procesul de emigraţie/ imigraţie. Spre comparaţie, în 1998 erau cu 1,1 milioane mai puţini angajaţi, conform datelor de Ambasa Elveţiei care citează Biroul Federal de Statistică al ţării.
„În Elveţia, 5,116 milioane de persoane erau angajate în al doilea trimestru din 2022, cu 1,6% mai multe decât în al doilea trimestru din 2021”, conform aceleiaşi surse.
România, pe de altă parte, una dintre cele mai sărace ţări din UE, este cunoscută pentru faptul că mulţi locuitori aleg să plece să muncească în Occident, unde salariile sunt mai mari. Deşi nivelul de trai a crescut constant, mirajul Vestului a rămas. Astfel, sunt oameni care pleacă pe salarii mai mari, fără a ţine cont de preţuri sau de costul vieţii din ţara de destinaţie. În România sunt astăzi 5,5 milioane de salariaţi, cu 300.000 mai mulţi decât acum 24 de ani. Numărul de angajaţi e similar cu cel din Elveţia, deşi populaţia e dublă.
În continuare, deşi nivelul de trai din România a crescut, anual sunt zeci sau chiar sute de mii de români care emigrează în căutarea unei vieţi mai bune. Ţările din Europa Centrală şi de Est s-au dezvoltat în ultimele două-trei decenii, însă mai au până să prindă din urmă Occidentul.
Spre exemplu, PIB-ul per capita în Elveţia este de 88.224 de dolari şi a crescut cu 25% în perioada 1998-2021. În ceea ce priveşte România, economia a avansat mai rapid. PIB-ul per capita este de circa 15.000 de dolari, de opt ori mai mare acum ca în 1998, arată calculele ZF pe baza datelor de la Banca Mondială. În ceea ce priveşte PIB-ul per capita în Elveţia, datele au fost comunicate de Ambasadă, iar calculele privind ritmul de creştere au fost realizate de ZF.
Răspunsurile oferite de Ambasada Elveţiei au venit la solicitarea ZF, care a vrut să vadă cum au evoluat în ultimii ani economiile ţărilor din Occident, dar şi ale celor din regiune. ZF a trimis astfel solicitări unora dintre principalii parteneri comerciali ai României pentru a vedea unde sunt aceste economii astăzi, dar şi ce relaţii comerciale există între aceste state şi România.
În ceea ce priveşte Elveţia, schimburile comerciale dintre cele două ţări s-au ridicat la 1,76 mld. euro, România exportând anul trecut bunuri şi servicii în valoare de 557 mil. euro (cu 6% mai puţin ca în 2020) şi importând de 1,2 mld. euro (plus 25,8%), conform datelor de la Camera de Comerţ Elveţiano-Română.
Mai mult, în România sunt 870 de firme elveţiene, dintre care 83 sunt membre ale Camerei de Comerţ.
„Din toamna anului 2020, Banca Naţională a României (BNR) publică defalcarea pe ţări de origine a soldului ISD, în funcţie de ţara de origine a investitorului imediat (intermediar), precum şi a investitorului final (real). În calitate de investitor imediat (intermediar), Elveţia ocupă locul 7 în 2020, cu un total de 4,6 miliarde de euro (sau 5,1%) în investiţii directe şi îşi menţine aceeaşi poziţie ca în 2019 (3,7 miliarde de euro). În calitate de investitor final (real), Elveţia se află pe locul 8, cu un total de 3 miliarde de euro de investiţii pentru 2020 (sau 3,3%). Astfel, ţara câştigă un loc faţă de 2019”, spun reprezentanţii Ambasadei Elveţiei la Bucureşti.
