Eveniment

Federaţia Sindicală Metal cere guvernului României să intre în acţionariatul Doosan IMGB ca să salveze compania cu afaceri de 250 mil. lei şi 400 de angajaţi

Doosan IMGB a avut în 2018 o cifră de afaceri de 249 mil. lei şi pierderi de circa 25 mil. lei. Între 2016 şi 2018 compania a avut afaceri între 208 şi 302 mil. lei şi pierderi anuale între 7 şi 31 mil. lei.

Doosan IMGB a avut în 2018 o cifră de afaceri de 249 mil. lei şi pierderi de circa 25 mil. lei. Între 2016 şi 2018 compania a avut afaceri între 208 şi 302 mil. lei şi pierderi anuale între 7 şi 31 mil. lei.

Autor: Răzvan Botea

21.02.2020, 00:06 2363

Platforma Doosan IMGB s-a închis începând cu 2020 din cauza constrângerilor legate de costurile de producţie şi lipsa comenzilor, potrivit reprezentanţilor companiei. Ion Anton, preşedintele Federaţiei Sindicale Metal: Solicităm guvernului şi Parlamentului României stoparea procesului de suspendare a activităţii de producţie şi respectiv intrarea în acţionariatul companiei în vederea salvării locurilor de muncă şi acordarea unui ajutor de stat pentru creşterea competitivităţii.

Federaţia Sindicală Metal, care are peste 100 de sindicate afiliate din mai multe ramuri industriale, solicită autorităţilor române să intre în acţionariatul platformei IMGB (Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti), deţinută de coreenii de la Doosan, şi să acorde companiei un ajutor de stat pentru a ieşi din impas. În anul 2020, platforma IMGB şi-a încetat activitatea.

„Solicităm Guvernului şi Parlamentului României să se implice în situaţia Doosan IMGB prin: stoparea procesului de suspendare a activităţii de producţie şi respectiv intrarea în acţionariatul companiei în vederea salvării locurilor de muncă; acordarea de ajutor de stat în vederea asigurării unui nivel de competitivitate ridicat al companiei, în special pentru asigurarea activităţii de export; implicarea companiei în licitaţiile organizate de statul român în domeniile de activitate cu care compania interacţionează, protejând astfel capacităţile de producţie interne”, se arată într-o informare a confederaţiei sindicale.

Decizia de sistare a operaţiunilor din România vine pe fondul comenzilor scăzute şi creşterii costurilor de producţie, potrivit reprezentanţilor companiei, însă sindicatele transmit faptul că Doosan IMGB înregistra comenzi în continuare şi că decizia de a sista activitatea pare a fi una premeditată, în contextul în care coreenii nu au luat măsuri pentru îndreptarea situaţiei financiare.

„Revolta dar şi nedumerirea salariaţilor este una semnificativă deoarece compania înregistra comenzi, beneficiază de echipamente de producţie extrem de complexe care sunt capabile să producă piese finite (forjate şi turnate) din oţel carbon şi oţeluri înalt aliate între 10 şi 200 tone. Produsele realizate aveau ca destinaţie industria navală, petrochimică, hidroenergetică, nucleară sau minieră astfel că nevoia acoperită de companie este una diversă şi nu în ultimul rând de maximă importanţă pentru economia românească şi pentru mixul economic românesc”, mai transmit reprezentanţii angajaţilor din industrie.

Situaţia este oarecum similară cu ce s-a întâmplat în Franţa la finele anului 2012, când ArcelorMittal a decis să închidă două furnale la Florange. În joc erau circa 600 de angajaţi, iar statul francez s-a implicat, ba chiar l-a ameninţat pe Mittal cu naţionalizarea întregii fabrici. 

Guvernul francez a căzut în finala la înţelegere cu Mittal pentru a investi în continuare în combinat şi pentru a nu disponibiliza cei 600 de angajaţi.

În prezent, potrivit datelor publice, Doosan IMGB are circa 400 de angajaţi. În anul 1989 unitatea de producţia avea circa 13.000 de angajaţi şi producea inclusiv piese pentru industria energiei nucleare.

Doosan IMGB a avut în 2018 o cifră de afaceri de 249 mil. lei şi pierderi de circa 25 mil. lei. Între 2016 şi 2018 compania a avut afaceri între 208 şi 302 mil. lei şi pierderi anuale între 7 şi 31 mil. lei.

Potrivit site-ului companiei, Doosan IMGB produce echipamente şi componente pentru industria energetică, navală, industria metalurgică. Reţeaua sa de vânzări se întinde din Africa, Asia şi America de Nord.

Platforma IMGb era considerată unitatea de elită a industriei româneşti din perioada comunistă, având la un moment dat 13.000 de angajaţi. În această fabrică s-au realizat componentele pentru Reactorul 1 de la Cernavodă. De asemenea, uzina a produs şi livrat mai multe mai multe piese complexe precum cilindrii pentru laminoarele de la Sidex Galaţi, piese de 150 de tone.

Platforma IMGB a fost înfiinţată în 1963. A fost preluată în 1998 de  Kvaerner,  un concern norvegiano-britanic, care în 2006 a vândut platforma coreenilor de la Doosan. Capacitatea maximă de producţie  platformei era de 150.000 de tone anual, producţia maximă atinsă fiind de 130.000 de tone în perioada comunistă.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO