• Leu / EUR4.7432
  • Leu / GBP5.3799
  • Leu / USD4.2921
Eveniment

Fermierii cer Ministerului Agriculturii să calculeze mai repede pagubele secetei şi să dea despăgubirile

Fermierii cer Ministerului Agriculturii să calculeze mai repede pagubele secetei şi să dea despăgubirile

Autor: Ioan Dornescu

19 aug 2015 259

Fiecare fermier înregistrează, probabil, pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară, a anunţat ministrul agriculturii Daniel Constantin, care a dat din nou asigurări că vor fi acordate despăgubiri.

În condiţiile în care „cifra finală“ a dezastrului a rămas încă o necunoscută pentru şefii de la Agricultură, reprezentanţii fermierilor cer urgentarea procedurilor de despăgubire, întrucât campania de toamnă bate la uşă.

„Ieri a fost o discuţie pentru a clarifica mai bine acel «probabil avem secetă» şi, da, s-a lămurit că avem secetă cu siguranţă“. Nu s-au vehiculat sume legate de nivelul despăgubirilor, ci s-au prezentat mecanismele prin care vor fi acestea acordate“, spune Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

Problema de fond este modul de decontare, în condiţiile în care lipsa de capitalizare nu permite susţinerea campaniei de toamnă,  iar mulţi fermieri cu suprafeţe mici se vor afla în imposibilitatea de a relua ciclul producţiei.

„Seceta din vara acestui an se va vedea în producţia anului viitor, din cauza decapitalizării fermierilor“, a punctat Dumitru.

În acest context, asociaţia cere autorită­ţilor finalizarea într-un termen rezonabil a bugetului de despăgubiri şi a modalităţilor de decontare.

În plus, Dumitru subliniază că este nevoie de o dezbatere serioasă legată de sistemul de irigaţii, în contextul în care riscurile climatice vulnerabilizează România din punctul de vedere al siguranţei alimentare.

Fermierii mici, care au avut pierderi mai mari de 30% din suprafaţa cultivată, vor putea beneficia de o schemă de minimis, legiferată prin hotărâre de guvern, urmând ca despăgubirile să fie acordate după prima rectificare bugetară în funcţie de resursele financiare pe care le va primi Ministerul Agriculturii. În ceea ce priveşte fermierii mari, având în vedere că valoarea despăgubirilor ar trebui să fie mai ridicată, este necesar ok-ul Comisiei Europene.

„Evaluările durează pentru că nu au suficienţi oameni. Vorbim de aproape 4 milioane de hectare cu porumb, floarea-soarelui, soia şi furaje, iar direcţiile agricole judeţene au puţini salariaţi şi nu pot face faţă“, spune Ion Cioroianu, vicepreşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.

În opinia sa, fermierii mari nu vor primi banii mai devreme de martie – aprilie, anul viitor. „Suntem disperaţi, pentru că această secetă îngreunează culturile de toamnă, la grâu, orz, triticale (hibrid între grâu şi secară - n. red.) şi rapiţă. Dacă vor fi precipitaţii, pagubele nu vor fi remontate, însă ploile vor favoriza culturile de toamnă“, a adăugat el.

Potrivit datelor anunţate de ministrul agriculturii, culturile însămânţate în toamna anului 2014, pentru care s-a încheiat campania de recoltat, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei, la grâu şi la orz rezultatele fiind chiar uşor mai bune decât în 2014.

Latifundiarul Ştefan Poienaru, care exploatează 14.000 de hectare de teren agricol în Ialomiţa şi Călăraşi, spune însă că toate culturile vor fi influenţate negativ într-o măsură mai mică sau mai mare de seceta acestui an. Astfel, la porumb, floarea-soarelui şi soia, pierderile pot depăşi 50%, iar la grâu şi orz pagubele variază între 10 şi 30%, în funcţie de zonă, a spus el. „A da ajutoare electorale este o practică la noi, iar acestea reprezintă reparaţii pe termen scurt. Fermierii trebuie ajutaţi acum, până în luna octombrie, când e perioada de rambursare a creditelor şi începe noul an agricol. Orice întârziere creează dezechilibre mari“, a adăugat Poienaru.

Datele centralizate de Ministerul Agriculturii la începutul acestei luni arătau că lipsa prelungită a precipitaţiilor a afectat, în diferite grade, o suprafaţă agricolă totală de circa 867.000 de hectare la nivelul întregii ţări, în special în zona Moldovei.

Terenurile calamitate reprezintă aproape 10% din suprafaţa totală de teren arabil din România, iar raportate la suprafeţele însămân­ţate în primăvară (în principal porumb şi floarea-soarelui), însumează 5,4 milioane de hectare, iar procentul urcă la 16%.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7432
Diferență: 0,1689
Ieri: 4.7415
Azi: 4.2921
Diferență: -0,1349
Ieri: 4.2846
Azi: 5.3799
Diferență: 0,9589
Ieri: 5.3458
Azi: 4.3319
Diferență: 0,2151
Ieri: 4.3236