Producătorii agricoli români au încasat în cinci ani în intervalul 2007-2011 fonduri europene pentru investiţii în agricultură de 3,2 mld. euro, bani ce acoperă 42% din totalul de 7,5 mld. euro puşi la dispoziţie de Bruxelles, potrivit unui raport al Agenţiei pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală (APDRP), care nu detaliază care este nivelul sumelor rambursate de Comisia Europeană. Faţă de banii intraţi în economie pe linia proiectelor europene de investiţii nonagricole, încasările sunt de trei ori mai mari.
La sfârşitul anului trecut plăţile totale pentru proiectele de investiţii prin fonduri structurale se cifrau la 3,2 mld. euro, respectiv 15% din total. În acest caz, plăţile definitive depăşeau cu puţin 1 mld. euro.
"Este important ca această absorbţie să fie urmărită atât din perspectiva cantitativă a sumelor care sunt absorbite, ca să nu existe riscul dezangajării de fonduri, cât şi calitativă. În momentul de faţă, aşa cum stau lucrurile, nici pentru acest an încă nu există risc de dezangajare de fonduri pe dezvoltare rurală dacă se menţine ritmul care a existat şi anul trecut", a declarat ieri comisarul pentru agricultură Dacian Cioloş după o întâlnire cu ministrul agriculturii.
Dacă se va menţine ritmul din primii cinci ani până la sfârşitul actualului exerciţiu financiar european din 2013, în economie va intra un suplimentar de 1,6 mld. euro pe axa proiectelor europene de investiţii în agricultură, potrivit calculelor ZF.
Numai pe parcursul anului trecut în conturile beneficiarilor de fonduri europene pentru agricultură au ajuns 1,4 mld. euro, 43% din toţii banii veniţi pe acest canal în ultimii patru ani. Aceste proiecte, similare proiectelor de investiţii pe bani europeni luate de companiile din industrie, retail sau IMM prin fondurile structurale, sunt derulate prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Interesul producătorilor agricoli români pentru proiectele de investiţii pe bani europeni este în continuare foarte mare, în condiţiile în care băncile s-au ferit până acum să acorde finanţări agricultorilor, sectorul fiind considerat foarte riscant ca urmare dependenţei ridicate de condiţiile meteorologice. Spre exemplu, la începutul acestui an 3.800 de tineri au depus proiecte pentru a începe ferme pe bani europeni.
Valoarea proiectelor depuse de aceşti fermieri a fost însă de trei ori mai mare decât alocarea de 50 mil. euro pusă la dispoziţie de Bruxelles. În ultima perioadă la nivelul oficialilor s-a discutat însă despre calitatea proiectelor de investiţii, având în vedere că mulţi fermieri s-au înghesuit să ia bani "gratis" de la UE, iar multe dintre proiecte se confruntă în prezent cu probleme financiare.
"Trebuie să se urmărească ce impact au investiţiile care sunt finanţate prin programul de dezvoltare rurală în economia reală din zonele în care aceste investiţii sunt făcute", a notat Cioloş.
România are 2,7 milioane de fermieri şi alte 20.000 de companii în agricultură care exploatează 8,3 milioane de hectare de teren arabil, potrivit datelor oficiale. Anul trecut producătorii locali au strâns în hambare cele mai mari producţii de grâu, porumb, floarea-soarelui sau orz din ultimii cinci ani. În bani, recoltele de anul trecut au valorat 20 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels