România a şocat lumea luna trecută când a votat pentru un outsider cu viziuni ultranaţionaliste ca preşedinte. Călin Georgescu avea rezultate slabe în sondaje cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri. TikTok a fost esenţial pentru succesul său brusc. Se pare, de asemenea, că a fost un facilitator-cheie al interferenţei externe din partea Rusiei, scrie Marietje Schaake într-o opinie publicată în Financial Times.
Curtea Constituţională a României a decis ulterior să anuleze rezultatele primului tur al alegerilor. Toate privirile sunt din nou îndreptate către platformele de social media şi capacitatea acestora de a influenţa rezultatele alegerilor. Până acum, companiile care gestionează ecosistemul nostru informaţional s-au bucurat de o discreţie extraordinară — România ar putea schimba cursul.
Conturi suspecte online, sondaje şi influenceri plătiţi care distribuie conţinut politic sunt considerate instrumente online-cheie pentru influenţarea voturilor în România.
În ţară, serviciile de informaţii au acuzat Rusia că foloseşte agresiv TikTok pentru a-l promova pe Georgescu. Departamentul de Stat al SUA descrie aceste acţiuni ca fiind „activitate cibernetică malignă”. În Europa, Legea Serviciilor Digitale (Digital Services Act - DSA) a fost invocată pentru a impune un „ordin de păstrare” care cere TikTok să păstreze toate datele legate de alegerile europene pentru examinare. Un reprezentant al TikTok a subliniat conformitatea companiei cu legislaţia UE într-o audiere recentă în Parlamentul European.
După ani de întrebări persistente cu privire la impactul precis al platformelor de social media asupra democraţiei, investigaţiile europene ar trebui, în sfârşit, să aducă lumină asupra detaliilor influenţei algoritmice. Vor exista lecţii învăţate în întreaga lume.
Cel mai important, aceasta va fi un test decisiv pentru aplicarea DSA. Această lege recent implementată urmăreşte să minimizeze daunele, stabilind obligaţii clare de moderare a conţinutului pentru marile platforme online. Aceasta include atenuarea riscurilor sistemice, cum ar fi cele asupra procesului electoral.
TikTok subliniază că nu permite reclame politice şi că aplică măsuri împotriva influenţei ascunse. Cu toate acestea, astfel de reguli corporative nu sunt întotdeauna aplicate. Cercetătorii de la organizaţiile non-profit Reset Tech, Check First şi EU DisinfoLab au găsit dovezi ale unor postări coordonate despre Georgescu pe social media şi au declarat că Meta nu şi-a aplicat propriile politici, ceea ce „demonstrează eşecul Meta de a urma recomandările Comisiei Europene pentru a respecta DSA”.
Noua lege europeană poate contesta eşecurile autoreglementării. Pentru democraţiile aflate sub atac, evitarea unei supraestimări a dezinformării şi manipulării, dar şi asigurarea că riscurile nu sunt subestimate, este esenţială pentru răspunsurile politice şi politice.
Cercetarea independentă detaliată este, de asemenea, crucială pentru înţelegerea publică mai largă. Rezilienţa societăţii împotriva încercărilor de a submina democraţia trebuie să fie bazată pe fapte.
Este clar că democraţiile şi procesele electorale sunt sub atac — de la interferenţe externe până la eforturi alimentate intern pentru a induce în eroare şi a polariza alegătorii.
Dar evaluarea impactului exact şi a cauzalităţii a fost o provocare pentru academicienii din întreaga lume. Companiile, de obicei, nu vor ca oamenii să analizeze datele lor interne şi au protejat informaţiile proprietare. Informaţiile obţinute în cazul României vor arunca indirect lumină asupra manipulărilor care au loc prin intermediul platformelor de social media în alte contexte.
Căutarea responsabilităţii de către Europa oferă un contrast faţă de abordarea neintervenţionistă a Americii în ceea ce priveşte reglementarea tehnologiei. Acolo, platformele de social media sunt mai aproape ca niciodată de a informa noua politică tehnologică a lui Donald Trump. Elon Musk, un apropiat şi consilier al preşedintelui ales şi proprietar al platformei X, consideră că orice moderare a conţinutului pe social media este „cenzură”. Meta a declarat recent că, în trecut, a fost prea restrictivă în moderarea anumitor conţinuturi.
Pentru TikTok şi proprietarul său, ByteDance, miza este uriaşă. Conform DSA, Comisia Europeană poate impune sancţiuni de până la 6% din cifra de afaceri globală.
Dar evenimentele din România vor avea un impact dincolo de o singură companie. Ele vor pune sub semnul întrebării practica de a permite regulilor corporative să fie cea mai bună apărare a democraţiei.
Detaliile despre interacţiunea dintre tacticile de subversiune ale Kremlinului şi algoritmii social media vor juca, sperăm, un rol semnificativ în asigurarea responsabilităţii. Deşi România trece printr-un şoc politic grav din cauza atacului asupra principiilor democratice, faptele care vor fi descoperite despre aceste alegeri ar trebui să contribuie semnificativ la întărirea democraţiilor şi la responsabilizarea platformelor tehnologice.
