Măsurile de austeritate care au stârnit furia publicului şi au dus la căderea guvernelor în toată Europa în urmă cu peste un deceniu revin în România, unde autorităţile încearcă să reducă un deficit record, scrie Financial Times.
Ministrul de finanţe Alexandru Nazare a declarat pentru Financial Times că un prim set de creşteri de taxe şi îngheţări de cheltuieli a intrat în vigoare la 1 august, urmând ca alte două pachete să fie adoptate în cursul acestui an — în pofida protestelor alimentate parţial de opoziţia de extremă dreapta.
„Desigur că nu este uşor,” a spus Nazare, adăugând că guvernul de coaliţie este hotărât să adopte toate măsurile necesare. „Suntem cu toţii pe deplin conştienţi de starea actuală a bugetului.”
Cu un deficit public de 9,3% din PIB, România a înregistrat cel mai mare deficit din UE în 2024, mult peste pragul de 3% prevăzut în regulile fiscale ale blocului comunitar. Fostul guvern a evitat să adopte măsuri de austeritate înaintea alegerilor de anul trecut.
Măsurile de austeritate rămân profund impopulare după ce ţara a adoptat, în urma crizei datoriilor suverane, unul dintre cele mai dure pachete de reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe din Europa. În 2012, guvernul de la Bucureşti a căzut pe fondul protestelor anti-austeritate — ecou al evenimentelor similare din Grecia, Portugalia şi Irlanda.
De această dată, guvernul român doreşte să eşaloneze măsurile.
Totuşi, sute de protestatari au ieşit în stradă, în Bucureşti şi alte oraşe, în această vară, liderul partidului de extremă dreapta AUR, George Simion, cerând alegeri anticipate şi promiţând să „refuze plata taxelor” impuse de ceea ce el a numit „un guvern ilegitim”.
Pachetul din 1 august include creşterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, precum şi majorarea accizelor. Orice creşteri ale salariilor din sectorul public şi ale pensiilor sunt îngheţate până în 2026. Însă cele mai dificile măsuri, inclusiv reformarea guvernanţei companiilor de stat şi reducerea pensiilor speciale şi altor beneficii pentru foşti oficiali guvernamentali, nu au fost încă agreate.
Nazare a declarat că reforma pensiilor urmăreşte să „elimine privilegiile speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată a judecătorilor, care în prezent pot începe să primească pensie la mijlocul vârstei de 40 de ani. „Aceste măsuri sunt esenţiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală, cât şi echitatea”, a spus ministrul.
Fundamentele economice ale României rămân dificile: toate cele trei mari agenţii de rating au retrogradat ţara la doar o treaptă deasupra nivelului nerecomandat investiţiilor — sau „junk” — din cauza datoriei publice în creştere rapidă şi a inflaţiei ridicate.
PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în trimestrul al doilea, iar banca centrală avertizează că ritmul va încetini şi mai mult, întrucât inflaţia o obligă să menţină rata-cheie la 6,5%.
Situaţia economică a fost agravată de o criză politică de câteva luni, după ce Curtea Constituţională a anulat în decembrie alegerile prezidenţiale din cauza unor presupuse ingerinţe ruseşti.
Noul guvern a preluat mandatul în iunie, după victoria preşedintelui pro-UE Nicuşor Dan la reluarea alegerilor. Însă coaliţia formată din patru partide rămâne fragilă, cu tensiuni puternice între parteneri.
Un vicepremier a demisionat la începutul acestei săptămâni în urma unor acuzaţii de fraudă, iar partidul anti-sistem USR, fondat de Dan, s-a răzvrătit împotriva deciziei de a organiza funeralii de stat pentru primul preşedinte post-comunist al ţării.
Între timp, AUR, care s-a clasat pe locul al doilea la alegerile parlamentare din decembrie, a depăşit partidele de guvernare în sondaje, fiind pe primul loc cu aproximativ 40%. AUR capitalizează nemulţumirea publicului faţă de creşterea costului vieţii şi percepţia persistentă că politicienii urmăresc doar să se îmbogăţească pe ei şi pe apropiaţii lor.
Măsurile controversate aflate încă în aşteptarea aprobării — privind pensiile şi reformarea guvernanţei companiilor de stat, un alt sector predispus clientelismului — sunt deosebit de urgente, deoarece reprezintă condiţii pentru accesarea fondurilor europene de redresare post-pandemie, care trebuie utilizate până la sfârşitul anului viitor.
Luna trecută, Bucureştiul a recunoscut că va pierde aproape un sfert din fondurile iniţiale de 28,5 miliarde de euro pe care trebuia să le primească. România a atras până acum mai puţin de 10 miliarde de euro din aceste fonduri.
Nazare a declarat că partenerii de coaliţie sunt pe deplin conştienţi de ceea ce este în joc: „Păstrarea fondurilor europene disponibile şi maximizarea oricăror alte fonduri UE… nu este o chestiune de stânga sau dreapta — este o opţiune strategică ce stimulează dezvoltarea României”, a spus el.
