România riscă să piardă fonduri europene în valoare de 770 de milioane de euro, după ce cea mai recentă criză politică a blocat adoptarea legilor cerute de Bruxelles pentru reformarea salarizării din sectorul public şi a companiilor de stat care înregistrează pierderi, scrie FT.
Comisia Europeană a stabilit termenul-limită de 31 august pentru adoptarea reformelor legate de fondurile europene de redresare după pandemia de Covid-19, bani care mai pot fi accesaţi doar până la sfârşitul acestui an. Însă Partidul Social Democrat s-a opus proiectelor de lege şi s-a retras din coaliţia de guvernare în luna mai, iar partidele nu au reuşit de atunci să ajungă la un acord asupra unui nou prim-ministru.
Siegfried Mureşan, candidatul preferat al formaţiunilor de centru-dreapta pentru funcţia de premier, a descris impasul drept un „test al adevărului politic” în ceea ce priveşte angajamentul României de a-şi reforma sectorul public postcomunist, devenit nesustenabil.
„Reforma legii salarizării în sectorul public ar corecta inechităţile, ar limita privilegiile acordate pe criterii politice şi ar debloca 770 de milioane de euro”, a declarat Mureşan pentru Financial Times.
El a afirmat că acest episod a întărit poziţia Partidului Naţional Liberal împotriva participării la orice viitoare coaliţie alături de Partidul Social Democrat, după ce PSD s-a aliat cu extrema dreaptă pentru a-l înlătura pe premierul liberal Ilie Bolojan.
PSD a susţinut că reformele erau mult prea austere şi că Bolojan ar fi trebuit să negocieze un acord mai favorabil cu Comisia Europeană.
Însă măsurile vizau şi reţelele clientelare care au stat mult timp la baza influenţei PSD în administraţia publică şi în companiile de stat, unde locurile de muncă, numirile în consiliile de administraţie şi subvenţiile continuă să fie monedă politică, la 37 de ani de la căderea comunismului.
Companiile de stat din România sunt ineficiente şi împovărate de datorii de miliarde de euro. Cea mai mare dintre ele este CFR, operatorul feroviar de stat, care a anunţat în iulie că se aşteaptă să înregistreze numai în acest an pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro. La sfârşitul anului 2025, datoriile sale depăşeau 430 de milioane de euro.
CFR întâmpină de mult timp dificultăţi în întreţinerea şi modernizarea reţelei şi a trenurilor, iar unele servicii feroviare sunt în prezent mai lente decât în urmă cu un secol.
„Menţinerea statu-quo-ului în aceste companii, fără nicio reformă, a creat găuri negre în economia României”, a declarat în aprilie vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu, când a prezentat planurile de reformă.
Salariile din sectorul public consumă aproximativ 30 de miliarde de euro anual, în timp ce sindicatele influente din România continuă să solicite majorări despre care analiştii avertizează că ar fi nesustenabile, în condiţiile în care Bucureştiul încearcă să-şi redreseze finanţele publice după ce deficitul bugetar a ajuns anul trecut la aproape 8% din PIB.
Agenţiile de rating urmăresc îndeaproape situaţia, datoria suverană a României aflându-se în continuare cu numai o treaptă deasupra categoriei „junk”, nerecomandată investiţiilor. Małgorzata Krzywicka, director asociat pentru Europa de Est în cadrul Fitch, a declarat că leadershipul politic va rămâne probabil slab pe termen scurt, după ce agenţia a menţinut în iulie România la cel mai redus calificativ din categoria recomandată investiţiilor.
„Actuala criză politică se desfăşoară pe fondul unei acumulări de crize care se suprapun”, a declarat Kamil Całus, analist în cadrul centrului de reflecţie OSW din Varşovia. El a indicat presiunile economice, ameninţarea de securitate reprezentată de războiul Rusiei în Ucraina — inclusiv incursiunile frecvente ale dronelor de-a lungul frontierei României cu Ucraina — şi creşterea preţurilor la energie provocată de războiul din Iran.
„Societatea românească percepe vechile elite politice nu doar ca fiind din ce în ce mai nedemocratice, ci şi profund iresponsabile”, a spus Całus. Acestea „se ceartă de luni întregi pentru putere şi influenţă într-un moment critic pentru ţară şi sunt incapabile să restabilească stabilitatea elementară tocmai când este cel mai mult nevoie de ea”.
Relaţiile dintre PSD şi formaţiunile de centru-dreapta s-au deteriorat atât de mult, încât niciuna dintre tabere nu este dispusă să refacă vechea coaliţie, ceea ce a dus la blocarea parlamentului. Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că va desemna un alt prim-ministru doar dacă acesta va dispune de suficient sprijin pentru a obţine votul de încredere.
Declanşarea alegerilor anticipate ar fi dificilă, au afirmat analiştii, subliniind că România nu a mai organizat un scrutin parlamentar anticipat de la căderea comunismului, în 1989. Cel mai probabil rezultat ar fi un guvern minoritar sau formarea unei majorităţi fragile prin racolarea unor parlamentari din alte partide, au adăugat aceştia.
Potrivit unor persoane familiarizate cu poziţia preşedintelui, Nicuşor Dan consideră că alegerile anticipate reprezintă o linie pe care nu este dispus să o treacă. Principala sa îngrijorare este că partidul de extremă dreaptă AUR, cotat în sondaje la 35-40%, ar avea cele mai mari şanse să câştige un nou scrutin.
„Pentru moment vom avea un guvern minoritar; ar fi bine să ne obişnuim cu ideea”, a declarat Hunor Kelemen, preşedintele partidului etnicilor maghiari UDMR, care a făcut parte din coaliţia formată din patru partide şi destrămată în aprilie.
Un guvern AUR este „inevitabil”, a spus Kelemen. „Rămâne de văzut dacă se va întâmpla în 2026 sau în 2028.”
„Dar şi-au dublat susţinerea de la ultimele alegeri şi încă mai au loc să crească. Cu cât noi ne descurcăm mai prost, cu atât ei cresc mai mult.”
