Eveniment

Finanţele au rambursat la CE o tranşă cât jumătate din deficitul bugetar pe 2015

Finanţele au rambursat la CE o tranşă cât jumătate...

Autor: Claudia Medrega

12.03.2015, 00:00 413

Ministerul Finanţelor a terminat de rambursat tranşele primite de la FMI şi la începutul acestui an a dat înapoi o primă tranşă din împrumutul de la Comisia Europeană (CE), iar în perioada 2016-2023 mai trebuie să plătească aproape 5 mld. euro în contul împrumuturilor luate în 2009, la începutul crizei economice mondiale, de la Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Dobânzile şi comisioanele ataşate împrumuturilor externe care trebuie achitate în următorii opt ani se ridică la aproximativ 500 mil. euro.

Deficitul bugetar negociat de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană pentru acest an este de 1,83% din PIB, respectiv 13 mld. lei (circa 3 mld. euro). Iar prima tranşă pentru Comisia Europeană a fost de 1,5 mld. euro, la care se adaugă dobânzi şi comisioane de 150 mil. euro.

Datoria publică totală a ajuns la sfârşitul anului trecut la 295,6 mld. lei, trecând de 44% din PIB, nivelul fiind cu 10,7% peste 2013 şi aproape triplu comparativ cu 2008. Iar deficitul bugetar a fost în 2014 de 1,85% din PIB (circa 12,5 mld. lei).

„Datoria publică creşte pentru că deficitele bugetare au fost destul de mari, de 2-3% din PIB. Constrângerea cea mai mare este dată de capacitatea de absorbţie a pieţelor financiare locale. Un nivel al datoriei publice de peste 40% din PIB la nivelul de dezvoltare al pieţelor financiare locale poate deveni problematic. N-ar fi rău să stabilizăm datoria publică sub 40% din PIB. Pentru asta este nevoie de deficite bugetare mici. În datoria publică intră şi buffer-ul - rezerva de lichiditate constituită în urma împrumuturilor mai mari contractate“, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. România este liderul Europei în privinţa expunerii băncilor pe titluri de stat, de circa 20% din active.

Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană, de 5 mld. euro, au fost direcţionate doar la Ministerul Finanţelor, la fel ca împrumutul de la Banca Mondială. Restituirea banilor împrumutaţi de la Comisia Europeană a început în acest an, în ianuarie fiind rambursată suma de 1,55 mld. euro.

BNR mai are de rambursat la FMI echivalentul a aproximativ un miliard de euro, ultima plată urmând să fie făcută la începutul anului 2016. În ianuarie 2015 au fost rambursaţi 240 mil. euro din împrumutul de la FMI, iar suma restituită în februarie la Fond a fost de 343 mil. euro, potrivit datelor BNR. Rezervele valutare ale băncii centrale au coborât la sfârşitul lunii februarie la 30,5 mld. euro.

Până în 2012 autorităţile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului record semnat cu FMI, CE şi Banca Mondială, de aproape 20 mld. euro - cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. Iar ulterior a început restituirea ratelor de capital.

Ministerul Finanţelor va avea o misiune destul de dificilă în această primăvară, având în vedere că în martie ajunge la scadenţă o emisiune de eurobonduri de 1 mld. euro, iar în aprilie este un vârf de plată a datoriei, ajungând la maturitate titluri de stat de peste 7 mld. lei.

În iulie ajung la maturitate obliga­ţiuni în euro emise pe piaţa locală de aproape 900 mil. euro. Un alt vârf de plată a datoriei va fi în octombrie, când ajungând la scadenţă titluri de stat de peste 7 mld. lei.

Ministerul Finanţelor pregăteşte documentele necesare şi selectează băncile care să administreze o nouă emisiune de obligaţiuni în euro vizând obţi­nerea a cel puţin 2 mld. euro în acest an de pe pieţele externe, potrivit lui Ştefan Nanu, directorul Trezoreriei.

Necesarul de finanţare total este de aproximativ 50 mld. lei în acest an. Trezoreria a anunţat iniţial că intenţionează să atragă în 2015 de pe pieţele interna­ţionale împrumuturi externe prin programul MTN de 2,5-3 mld. euro.

Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe pieţele externe, cât şi de pe piaţa internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadenţe chiar la minime istorice.

Ce datorie are România

Datoria publică a crescut neîntrerupt, însă ritmul alert de majorare, care devenise îngrijorător la începutul crizei economice, a dat semnale de temperare în ultimii ani în condiţiile în care România a înregistrat creştere economică în jurul a 3% pe an, iar ajustarea bugetară a continuat, deficitul coborând spre 2% din PIB.

Datoria publică totală (în lei şi valută) a ajuns la sfârşitul anului trecut la 295,6 mld. lei, reprezentând 44,1% din PIB, în creştere cu 10,7% faţă de nivelul din 2013. Comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2008, datoria publică este aproape triplă. Datoria guvernamentală a ajuns în 2014 la 280,9 miliarde de lei, iar datoria locală a fost de 14,6 miliarde de lei.

Dacă în perioada 2003-2006, de exemplu, ritmul de creştere al datoriei publice de la un an la altul nu trecea de 10%, în intervalul 2007-2010 s-au înregistrat salturi anuale de peste 30%.

Analizând structura datoriei publice pe valute, se observă că anul trecut 45% era denominată în euro, o pondere apropiată revenind şi datoriei în lei. Pe tipuri de instrumente, obligaţiunile (în lei şi euro), împrumuturile de la finan­ţatorii externi şi eurobondurile au cea mai mare pondere din datoria publică.

România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fără rostogolire se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare ale ţării.

Printre factorii care pot influenţa evo­luţia datoriei publice (ca procente din PIB) pot fi amintite creşterea economică reală, deflatorul PIB, deficitele bugetare primare, dobânda la datoria publică internă şi externă, structura pe valute a datoriei sau evoluţia cursului de schimb.

Teoretic, România mai are loc să-şi majoreze datoria până la atingerea plafonului de 60% din PIB, considerat până nu de mult un standard sănătos în Europa, potrivit criteriilor de la Maastricht, însă problema este direcţionarea banilor preponderent către cheltuieli curente cu pensii, salarii, bunuri şi servicii, în timp ce cheltuielile cu investiţiile rămân la un nivel extrem de redus.  Fiecare ţară trebuie să-şi definească datoria publică maxim acceptată de investitorii, având în vedere că ţările sunt percepute diferit, ceea ce este permis unei ţări nefiind acceptat pentru altele. În cazul României, procentul maxim tolerabil pentru datoria publică, indicat de specialiştii din BNR şi de unii analişti, este de aproximativ 40% din PIB. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO