Eveniment

Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR şi cel care a condus Ministerul de Finanţe în perioada „îngheţată“ ’92 - ’96, face o dezvăluire şocantă: Lipsesc 34 mld. euro din capitalul firmelor. Avem firme falimentare cu patroni bogaţi. "Ce ţară e aia în care pierderea e mai rentabilă decât profitul?"

Florin Georgescu, BNR: Considerăm că actualul edificiu economico-social necesită o co­recţie. După restituirea averii statului şi a unor cetăţeni oneşti, în viitor este nevoie de mai multă redistribuire aplicată cu transpa­renţă

Florin Georgescu, BNR: Considerăm că actualul edificiu economico-social necesită o co­recţie. După restituirea averii statului şi a unor cetăţeni oneşti, în viitor este nevoie de mai multă redistribuire aplicată cu transpa­renţă

Autor: Adelina Mihai

29.01.2019, 00:07 15017

În România capitalismul s-a construit într-un ritm foarte accelerat şi a fost construit de câteva grupuri restrânse de interese, spre deosebire de situaţia din statele dezvoltate, unde economia de piaţă a fost creată pe o perioadă îndelungată, în mod organic.

De aceea, România are în prezent un sistem capitalist hibrid, care a scos la iveală un mare eşec al economiei de piaţă: crearea de patroni bogaţi cu firme falimentare, a explicat Florin Geor­gescu, prim-viceguver­nator al Băncii Naţio­nale a Româ­niei şi fost ministru al finanţelor (în perioada noiembrie 1992 -  decem­brie 1996 şi în perioada mai-decembrie 2012).

În perioada 1992- 1996, când Florin Georgescu a fost ministru de finanţe, guvernul condus la acea dată de Nicolae Văcăroiu a subven­ţionat masiv între­prinderile de stat care erau pe pierderi, a frânat privatizarea şi restructurarea, iar investiţiile străine au fost minime. Ca urmare, în 1997 cursul valutar leu-dolar s-a depreciat masiv, apoi în ’98 - ’99 Bancorex şi Banca Agricolă a trebuit să fie salvate cu bani de la stat, iar investiţiile străine, la care România era în urmă cu 5 - 6 ani faţă de Ungaria sau Cehia, abia atunci au început să vină.

„Unul dintre eşecurile majore ale economiei de piaţă din România este acela că se înregistrează un deficit substanţial de capital, despre care nimeni nu vorbeşte. Din gestiunea firmelor lipsesc 34 de miliarde (de euro – n. red.), adică 21% din PIB. Ce capitalism e ăla fără capital? Dacă ne uităm la principiile capitalismului, vedem că în România «împăratul este gol». Sunt capi­talişti fără capital, sunt oameni care trăiesc pe datorie, dar îşi arogă drepturi de capi­talist. Acest deficit de 34 de miliarde este localizat la 277.000 de firme, 38% din total, din care 270.000 au capital negativ de 30 de miliarde, deci practic sunt falimentare, au datoriile mai mari decât cuantumul activelor“, a spus Florin Georgescu. El a fost prezent ieri la un eveniment organizat în cadrul ASE Bucu­reşti, unde a primit o diplomă de excelenţă şi distincţia „Cercetătorul ştiinţific al anului 2018“ din partea Asociaţiei Generale a Econo­miştilor din România (AGER).

El a comparat situaţia celor aproxi­mativ 1.000 de mari întreprinderi socialiste considerate „dinozauri“ care au fost „omorâte“ odată cu intrarea în economia de piaţă cu firmele care generează pierderi şi care sunt în prezent „şobolani care trăiesc pe datorii“ în capitalism.

„Aceasta este realitatea. Ori veniţi cu capital, să fiţi capitalişti, ori, dacă nu, lăsaţi-vă de meserie. Nu trebuie să fiţi patroni dacă nu aveţi bani sau dacă nu vreţi să îi aduceţi. Pentru că în loc să aducă capital ei folosesc datoriile, inclusiv către ei înşişi. Astfel, pentru că nu vor să bage bani în capital, îşi împrumută firmele: 30% din rulajul firmelor cu pierderi este venit pasiv din zona de «credite acţionari». Nu vor să bage bani în capital pentru că le e greu să îl mai recupereze, aşa că preferă să mai facă o operaţiune cu firma care are o situaţie negativă financiară, o împrumută, realizează operaţiunea şi iau banii înapoi. Şi unde este performanţa firmei, pentru că nu poţi să cumperi roboţi cu arierate şi datorii şi cu credite de la întreprinzător.“

Florin Georgescu a mai subliniat faptul că acest deficit de capital trebuie recunoscut şi că numai din aspectele macroeconomice - dobândă şi curs - nu se pot rezolva „la infinit“ deficitele şi deficienţele structurale care apar în economie.

„În domeniul finanţelor publice avem o scădere accentuată a veniturilor fiscale, de 25 - 26% din PIB în perioada 2015 - 2017, comparativ cu 41% din PIB, cum este în zona euro în care dorim să ne integrăm. Aceste eşecuri ale economiei de piaţă demonstrează că economia de piaţă românească este numai parţial funcţională. De ce?  Pentru că avem 270.000 de firme cu capital negativ falimentar în business.“

Prim-viceguvernatorul BNR a mai spus că sunt probleme legate şi de zona de facturi, pentru că în România se plătesc facturi la rate de 5-6 ori mai mari decât în statele dezvoltate şi chiar prin comparaţie cu state precum Polonia sau Cehia.

„Problemele manifestate în economia de piaţă românească au efecte negative ma­jo­re în distribuţia resurselor şi în asigu­ra­rea unui climat concurenţial corect. (...) În Româ­nia s-au privatizat libertăţile şi s-au socializat răspunderile, astfel încât astăzi, pentru antreprenorii autohtoni, dar şi pentru investitorii străini, pierderea este mai rentabilă decât profitul, iar de multe ori falimentul nu provoacă proprietarului o pagubă, ci reprezintă un câştig. Un paradox inedit şi nedorit. Ce ţară e aia în care pierderea e mai rentabilă decât profitul? Firme falimentare cu patroni bogaţi. Iar fali­mentul nu e o pagubă, ci un câştig major.“

În acest context, Georgescu a amintit de faptul că rezultatele unor studii sociologice recente arată că 65 - 70% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă despre câştigătorii tranziţiei de la comunism la capitalism, prin faptul că se consideră că nu munca a fost cauza îmbogăţirii persoanelor fizice respective.

„De aceea, considerăm că actualul edificiu economico-social necesită o co­recţie. După restituirea averii statului şi a unor cetăţeni oneşti, în viitor este nevoie de mai multă redistribuire aplicată cu transpa­renţă. În scopul asigurării unei baze solide pentru furnizarea bunurilor şi serviciilor publice, în opinia noastră este necesară revizuirea sistemului fiscal, îndeosebi cel pri­vind persoanele fizice cu accent pe impo­zitarea progresivă a veniturilor şi pro­prie­tăţilor pentru a surprinde mutaţiile substan­ţiale în distriburiea acestora pe parcursul a 30 de ani“,  a mai spus Georgescu.

adelina.mihai@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO