În multe dintre instituţiile care au contact direct cu mediul de business din România, mare parte din angajaţi nu au discutat vreodată cu antreprenori sau cu manageri, astfel că sunt rupţi de realitatea economică şi de nevoile celor care conduc sau dezvoltă afaceri. Prin urmare, aceste „interfeţe“ au nevoie de oameni tineri, de dialog, care să îi înţeleagă pe cei din business, este de părere Florin Jianu, ministru delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism.
„Vreau să întinerim structurile noastre. În prezent, avem oameni care nu au legătură cu realitatea, care nu au întâlniri cu antreprenorii. Este nevoie de oameni tineri care să vină de la firul ierbii, oameni de dialog“, explică Florin Jianu. Motiv pentru care şi echipa din cabinetul său are o medie de vârstă de 25 de ani.
Deşi susţine că instituţiile reprezentative pentru mediul de business local au nevoie de tot mai mulţi oameni tineri, în opinia sa, este important ca aportul acestora să fie concentrat în principal pe dezvoltarea strategiilor pentru mediul de afaceri, pe discuţii cu antreprenorii şi managerii, iar tot ce ţine de proceduri să fie trecut în sfera digitală.
Interacţiune minimă între funcţionari şi antreprenori
„Este foarte important să minimizăm interacţiunea dintre funcţionari şi beneficiari prin digitalizare la scară largă. Deşi stăm bine la capitolul deschidere a unei firme, încă este loc pentru simplificarea procedurilor“, spune el.
Eliminarea birocraţiei este una dintre cele mai mari dorinţe ale micilor antreprenori şi ale antreprenorilor în devenire, care, în faţa numeroaselor drumuri pe care trebuie să le facă la instituţii, a teancurilor de acte pe care trebuie să le depună şi a lipsei de bunăvoinţă a funcţionarilor publici, renunţă de multe ori la a-şi înregistra businessurile pe forme juridice mai complexe sau la a-şi lămuri anumite dileme. Nu puţine sunt cazurile în care, din cauza unor norme ambigue care reglementează funcţionarea unui business, micii antreprenori apelează la angajaţii din instutuţii pentru clarificări şi, cu toate că sunt şi funcţionari dornici să-i ajute, de obicei răspunsul acestora se rezumă la „nu suntem consultanţi“.
A început reorganizarea
„Din luna iulie am început să ne reorganizăm ca entitate. Departamentul pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism avea înainte trei direcţii care serveau acelaşi scop şi care nu au elaborat prea multe politici pentru mediul de business. Le-am organizat într-o singură direcţie unde oamenii se vor reaşeza pe posturi după ce susţin un concurs“, explică Jianu.
Departamentul pentru IMM-uri are din această vară şi un birou one-stop-shop, un departament care se ocupă de testul IMM (mai mulţi specialişti din mediul privat sau chiar cel educaţional sunt invitaţi să analizeze o nouă propunere de lege care vizează IMM-urile, pentru a vedea dacă le ajută sau nu), un departament care atrage investiţii, unul care discută cu stake holder-i sau care coordonează hub-urile antreprenoriale dezvoltate la nivelul întregii ţări.
Această reorganizare a fost criticată recent de deputatul Andreea Paul (PDL), care spunea într-un comunicat transmism către presă că hotărârea de guvern care schimbă organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism a fost „elaborată în mare grabă, pe genunchi (…). Direcţiile care au existat permanent sunt acum desfiinţate şi înlocuite cu servicii, birouri şi compartimente. Personalul cu expertiză reală în domeniu este schimbat politic, discreditat, umilit şi obligat să accepte funcţii de execuţie penibile sau să plece în 30 de zile. Numărul personalului instituţiei rămâne însă neschimbat, aşadar nu e vorba de eficientizarea activităţii instituţiei, ci de politizare până la ştrangulare“.
Florin Jianu a venit la „cârma“ departamentului pentru IMM-uri din cadrul guvernului în urmă cu aproximativ şase luni, preluând ştafeta de la Maria Grapini. Deşi era obişnuit cu instituţiile publice care coordonează activitatea IMM-urilor din România, în care a lucrat timp de 12 ani, el a stat în acelaşi timp şi de cealaltă parte a baricadei, devenind antreprenor în 2003. În luna martie a acestui an a renunţat la cele două businessuri pe care le avea pentru a prelua rolul de ministru delegat pentru IMM-uri.
Ţinte optimiste pentru IMM-uri
„Vin din mediul privat, am o imagine, cred eu, corectă asupra ceea ce se întâmplă în mediul de afaceri, a instrumentelor şi a modului de abordare de care are nevoie. Am lucrat la legea SRL-D-urilor (din funcţia de preşedinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România – n.red.) şi am schimbat vreo trei guverne până ca aceasta să se aplice“, precizează el.
Odată primită funcţia de ministru delegat pentru IMM-uri, Florin Jianu şi-a asumat ţinte concrete pentru mediul de afaceri mic şi poate prea optimiste pentru unii. Până în 2020 vrea ca România să ajungă la un sold de peste 670.000 de IMM-uri, în condiţiile în care în prezent ne zbatem să ajungem la pragul de 500.000.
Asta ar însemna o creştere de circa 28.000 de IMM-uri pe an. Statisticile de la Registrul Comerţului arată însă că în primele şase luni ale anului s-au înfiinţat aproape 55.000 de businessuri, într-o formă juridică sau alta, cu 17.000 mai puţine ca în prima jumătate a lui 2013. Tot până în 2020 Florin Jianu şi-a asumat o creştere a ponderii IMM-urilor de la 22 la 36 de firme mici la mia de locuitori şi, printre altele, un prag de 3,2 milioane de angajaţi în sectorul IMM, faţă de 2,6 milioane câţi sunt în prezent. Deşi unele ţinte pot părea, pentru unii, puţin fezabile pentru economia locală, chiar şi pentru un orizont de şase ani, programul pentru înfiinţarea SRL-D-urilor, spre exemplu, încă are o rată de succes semnificativă.
Bani europeni pentru programe naţionale
Din 2011, de când acesta a fost lansat, au fost înfiinţate aproape 14.800 de „afaceri de la zero“ şi dintre acestea doar puţin sub 300 au fost închise (adică nici 2%). Totuşi, există un punct slab al acestuia – bugetul prea mic în comparaţie cu numărul persoanelor care vor să acceseze finanţarea de până în 10.000 de euro din partea statului. Astfel, anual se dau bani pentru înfiinţarea a circa 500 de SRL-D-uri din bugetul de 5 milioane de euro, restul de câteva mii de firme mici fiind scutite doar de anumite taxe.
Cum de la preluarea mandatului ministrul Jianu a hotărât eliminarea criteriului de vârstă pentru deschiderea unui SRL-D (maximum 35 de ani), lipsa de fonduri pentru program ar putea fi şi mai acută, iar numărul antreprenorilor care vor fi nevoiţi să facă rost de bani pentru a-şi deschide o firmă ar putea creşte.
„Ideea eliminării criteriului de vârstă vine ca urmare a unei tendinţe europene şi chiar gobale. În opinia mea, întreprinzătorul debutant nu este o persoană fizică aflată la o anumită vârstă biologică, ci se referă la o afacere care este nouă. Sunt antreprenori tineri care nu mai pot fi consideraţi întreprinzători debutanţi sau tineri antreprenori, cum ar fi Mark Zuckerberg, care este deja matur în business“, explică Florin Jianu, care susţine că programul pentru SRL-D-uri va fi finanţat de acum înainte din bani europeni, parţial sau integral. Deşi interesul tinerilor pentru antreprenoriat creşte constant, dovadă fiind numărul mare de SRL-D-uri deschise în doar patru ani, mare parte din micile afaceri din România (patru din zece) sunt active în comerţ, ceea ce înseamnă că nu aduc valoare adăugată economiei şi rămân tot businessuri de subzistenţă.
„Nu toţi pot să se îndrepte spre un sector cu valoare adăugată în economie şi este normal să fie aşa. Vorbim despre oameni cu o anumită educaţie, mulţi dintre ei provin din mediul rural şi nu au o variantă mai bună de afacere decât o brutărie, un magazin sau ceva în agricultură, businessuri care nu produc prea mult. Nu trebuie să ne uităm numai la companii cu grad înalt de inovare, trebuie să ne uităm la structura populaţiei, pentru că mediul antreprenorial o urmează“, adaugă el.
Cine este Florin Jianu
martie 2014 – prezent: ministru delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism, Guvernul României
2012 – martie 2014: preşedinte, European Union of Young Entrepreneurs – JEUNE, Bruxelles
2011 – martie 2014: acţionar, adVice innovation
2010 – martie 2014: membru, Comitetul Economic şi Social
2008 – martie 2014: preşedinte, Patronatul Tinerilor Intreprinzători din România (PTIR)
2008 – martie 2014: vicepreşedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)
2003 – martie 2014: acţionar, adVice Group Media
2002 – februarie 2014: preşedinte/ manager de proiect, Centrul de Consultanţă şi Management al Proiectelor EUROPROJECT
1999 – 2001: master în managementul resurselor umane, Facultatea de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative
1995-1999: licenţă, matematici aplicate în limba engleză, Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti
