Liderul deputaţilor PNL Florin Roman a depus la Senat un proiect prin care este introdusă obligaţia persoanelor condamnate şi apte de muncă de a lucra, în raport cu tipul regimului de executare a pedepsei. Iniţiativa prevede şi obligaţia ca aceştia să urmeze cursurile învăţământului general.
Iniţiativa legislativă propune modificarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Prin urmare, unul dintre articolele propuse a fi modificate arată că „persoanele condamnate au dreptul şi obligaţia de a munci în raport cu tipul regimului de executare, ţinându-se seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile acestora, de vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranţă, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora. Administraţia locului de detenţie întreprinde demersurile necesare pentru identificarea posibilităţilor de a asigura folosirea la muncă a unui număr cât mai mare de deţinuţi”.
În forma în vigoare a legii, deţinuţilor doar le poate fi cerut să muncească, nefiind obligaţi la acest lucru.
„Persoanelor condamnate li se poate cere să muncească, în raport cu tipul regimului de executare, ţinându-se seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile acestora, de vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranţă, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora”, arată legea 254/2013 în prezent.
Un alt articol care face referire la dreptul la învăţământ este schimbat, prin proiectul de lege.
„Persoanele condamnate au dreptul şi obligaţia de a urma cursurile învăţământului general obligatoriu, în funcţie de posibilităţile penitenciarului, în condiţiile protocolului de colaborare încheiat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, ţinându-se cont de nevoile prioritare de intervenţie identificate, de starea de sănătate, de tipul regimului de executare şi de măsurile de siguranţă aplicate. Administraţia locului de detenţie întreprinde demersurile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea cursurilor învăţământului general obligatoriu”, conform propunerii legislative a lui Florin Roman.
Varianta în vigoare a legii doar permite deţinuţilor să participe la cursurile de instruire şcolară sau universitare.
„Persoanele condamnate pot participa, în funcţie de posibilităţile penitenciarului, la cursuri de instruire şcolară sau universitare, în condiţiile protocolului de colaborare încheiat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, ţinându-se cont de nevoile prioritare de intervenţie identificate, de starea de sănătate, de tipul regimului de executare şi de măsurile de siguranţă aplicate”, conform legii mai sus menţionate.
Liberalul argumentează că deţinuţii nu doar că u dreptul de a munci, ci şi această obligaţie, în cazul în care vor să beneficieze de liberare condiţionată timpurie.
„În calitate de deputat, am depus o initiaţivă legislativă, prin care persoanele condamnate au dreptul, dar şi obligaţia de a munci în acord cu calificarea lor profesionala, în condiţiile stabilite de
penitenciarele unde sunt încarcerate. Persoanele condamnate nu au doar dreptul de a munci, ci şi obligaţia de a presta o muncă, pentru cei apţi, dacă doresc să beneficieze de liberare condiţionata mai timpurie”, a anunţat Florin Roman, într-un comunicat de presă remis, luni, MEDIAFAX.
Liderul deputaţilor PNL mai spune că această obligaţie este deja prevăzută în legislaţia unor ţări europene precum Franţa, Danemarca sau Ungaria.
„Ţări europene cu tradiţie în respectarea drepturilor deţinuţilor, cum sunt Danemarca, Franţa sau vecinii maghiari, au statuat deja in legislatie obligativitatea muncii pentru deţinuţii apţi de munca. In
paralel, proiectul legislativ iniţiat prevede dreptul şi obligaţia persoanelor condamnate sa participe la cursurile invatamantului general obligatoriu pentru cei care e cazul, dar şi la cursuri de pregătire profesionala. Din cei peste 20.000 de deţinuţi aflaţi in penitenciare, circa 15.000 sunt apţi de munca”, a conchis Roman.
Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.
