Misiunea FMI, care era programată iniţial pentru 24 iulie, ajunge la două zile de la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu şi la scurt timp după o perioadă de incertitudine politică şi economică. Leul s-a depreciat cu circa 7% de la începutul anului, iar peste jumătate din această scădere s-a întâmplat în ultimele săptămâni de criză politică.
În ultima scrisoare de intenţie, de la începutul lunii iunie, Guvernul s-a angajat, printre altele, faţă de FMI, să majoreze cu 5% preţul energiei electrice şi să eficientizeze restructurarea companiilor de stat şi numirea managerilor privaţi.
Situaţia nu va fi deloc uşoară în viitoarele luni pentru că datele economice nu arată bine, iar relansarea economică atât de aşteptată întârzie. Nici măcar vremea nu mai ţine cu economia pentru că trebuie amintit că agricultura a avut anul trecut o contribuţie bună la creşterea economică de 2,5%. Acum estimările pesimiste arată că pe întreg 2012 am putea avea o creştere între 0,5%-0,8%.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a revizuit recent prognoza de creştere economică la 0,8% de la 1,2%, arătând că criza politică internă, alături de situaţia externă dificilă, ar putea afecta evoluţia PIB-ului chiar şi pe termen scurt.
Bugetul general consolidat a înregistrat după primele şase luni un deficit de 1,12% din PIB (faţă de deficitul anual convenit cu FMI de 2,2% din PIB), în contextul în care veniturile au crescut în primul semestru cu 8,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceleaşi date reflectă şi faptul că, în privinţa cheltuielilor totale, acestea au crescut cu 3,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar cheltuielile cu investiţiile statului (cheltuielile de capital) au scăzut cu 0,8%.
Ce subiecte vor fi pe masa FMI la a şasea evaluare a acordului stand-by
1) Finanţarea şi rambursările de datorii
România este "prizoniera" unui grup de creditori în acest moment. Până acum România a plătit doar dobânzi aferente împrumutului record de aproape 20 mld. euro semnat cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială în urmă cu trei ani - cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. Prima plată a principalului către FMI va avea loc pe data de 6 august 2012 şi va fi în sumă de 546 de milioane de drepturi speciale de tragere (DST), adică peste 660 mil. euro. Până la sfârşitul acestui an, România va trebui să dea înpoi la FMI 1,4 mld. DST (1,7 mld. euro).
2) Bugetul pe 2013 în condiţii de scădere economică
România trebuie să găsească o modalitate prin care să îşi adapteze bugetul de anul viitor dacă va înregistra scădere economică. Soluţiile sunt fie să crească veniturile, şi în concluzie să majoreze taxele, fie să reducă cheltuielile.
3) Privatizări
Statul român a convenit cu FMI să organizeze oferte publice pentru 15% din acţiunile Transgaz până la 15 iunie, 15% din Romgaz până la mijlocul lunii septembrie, 10% din Hidroelectrica până la jumătatea lunii octombrie şi să urgenteze pregătirile pentru vânzarea a 10% din titlurile Nuclearelectrica până la sfârşitul acestui an. Totodată, 20% din acţiunile Tarom ar urma să fie listate la bursă până la finele acestui an, termen prevăzut şi pentru cedarea pachetului majoritar la CFR Marfă, potrivit scrisorii de intenţie convenită cu FMI. Guvernul s-a mai angajat să vândă, până în prima parte a anului viitor, o participaţie majoritară la Electrica, precum şi participaţiile minoritare deţinute de stat la filialele Electrica deja privatizate. Tot în prima parte a lui 2013, Executivul va privatiza noul producător de energie care trebuia format, până în iulie 2012, prin fuziunea centralelor Paroşeni şi Mintia şi a celor patru mine viabile ale Companiei Naţionale a Huilei.
4) Absorbţia de fonduri europene
În cinci ani şi jumătate de când Uniunea Europeană a pus la dispoziţie cele 19,6 miliarde de euro prin intermediul celor 7 programe finanţate din fondurile structurale, România nu a reuşit să absoarbă decât 9,17% din banii "gratis" de la Bruxelles, adică mai puţin de 2 miliarde de euro. Mai mult, într-un an în care ar fi trebuit să absoarbă 3,5 miliarde de euro pentru a nu risca să intre în aşa-numitul proces de dezangajare (adică de pierdere a unor fonduri alocate în 2007), plăţile pentru patru programe au fost întrerupte.
5) Management privat
De peste un an înalţi oficiali ai administraţiei publice discută despre introducerea managementului privat la marile companii de stat cu scopul de a le eficientiza sau de a le pregăti pentru privatizare, însă până în prezent niciun CEO privat nu a fost numit într-o funcţie la o companie de stat. Proiectul "CEO la stat", început în toamna anului trecut, a fost reinventat de actuala guvernare, astfel că Ministerul Economiei a publicat luna trecută documentaţia necesară pentru recrutarea a peste 500 de directori executivi şi non-executivi din 48 de companii de stat. Documentaţia a fost însă retrasă de pe site.
Printre subiectele care vor fi pe masa misiunii Fondului Monetar Internaţional conduse de noul negociator-şef Erik de Vrijer sunt:
Finanţarea şi rambursările de datorii
Bugetul pe 2013 în condiţii de scădere economică
Privatizarea Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CFR Marfă, Electrica
Absorbţia de fonduri europene
Managementul privat
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
