FMI a prezentat miercuri tabloul macroeconomic al lumii pentru 2021, estimând pentru România o creştere economică de nu mai puţin de 6%, faţă de o prognoză de 4,6%, cât avea în octombrie.
Aceasta este cea mai mare prognoză economică dintre instituţiile publice, depăşind chiar prognoza Guvernului, de 4,3%, sau a analiştilor economici români, de 5%.
Pentru 2022, FMI se aşteaptă la o creştere economică de 4,8%.
În 2020, economia României a scăzut cu 3,9%, fiind printre cele mai performante ţări europene, în condiţiile în care Italia, Spania sau Austria au scăzut cu 6-9%.
FMI estimează că deficitul de cont curent va scădea la 5% din PIB în 2021, faţă de 5,1% în 2020, iar pentru 2022 se aşteaptă la un deficit de 4,7%.
Inflaţia va creşte la 2,8%, faţă de 2,6% în 2020, pentru ca în 2022, prognoza pentru inflaţie să scadă la 2,1%.
FMI este o instituţie destul de conservatoare în prognozele economice.
Economia României îşi revine mult mai repede din criza din 2020 decât estimările, iar primele date economice indică o creştere destul de solidă a consumului, o revenire a industriei, un trend crescător în construcţii, la care care se adaugă posibilitatea unui an agricol bun.
Industria IT&C a rezistat cel mai bine în criză, iar datele arată o continuare a creşterii, acest lucru văzându-se prin cererea mare de noi angajaţi.
