BNR poate să decidă majorarea dobânzii mai târziu în acest an,nu neapărat la şedinţa de astăzi a Consiliului de Administraţie,consideră Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.
"Este decizia BNR dacă să majoreze dobânda sau nu. Aş spune însăcă în cazul unei majorări a dobânzii-cheie nu trebuie să ne uitămneapărat la ce se întâmplă în acest moment cu inflaţia, ci caresunt aşteptările pentru următoarele 12-18 luni, pentru că politicamonetară necesită o anumită perioadă până să îşi facă efectul.Banca Naţională trebuie să se uite la modelele sale, care esteprognoza de inflaţie pentru 2012 şi, pe această bază, să ia odecizie", a declarat Franks pentru Mediafax.
Consiliul de administraţie al BNR se întruneşte astăzi înşedinţă de politică monetară, iar majoritatea analiştiloranticipează că banca centrală va menţine atât dobânda-cheie (6,25%pe an), cât şi rezervele minime obligatorii. După creşterea TVAanul trecut la 24%, inflaţia a sărit din orice prognoză, depăşind8% pe an. Creşterea preţului la alimente face dificilă şi mai multreducerea inflaţiei în acest moment.
Tăierea salariilor în sectorul bugetar cu 25% operată acum un anşi majorarea inflaţiei au lovit puternic în revenireaeconomiei.
Consumul continuă să bată pasul pe loc, iar majorarea dobânziloratât la lei, cât şi la valută va scoate o nouă tranşă de bani dinconsum şi o va transfera către plata ratelor la bancă.
FMI consideră că este adecvată decizia anunţată de BNR privindmodificarea politicii monetare, cu tendinţă de întărire, şiapreciază că ar putea fi necesară o modificare mai rapidă a acesteipoliticii pentru a asigura că presiunile inflaţioniste suntizolate.
"Presiunile inflaţioniste au fost mai puternice decât s-aanticipat, din cauza şocurilor legate de preţurile internaţionalela alimente şi combustibil. Autorităţile au anunţat în modadecvat o modificare în politica monetară, cu tendinţă de întărire.O modificare a politicii monetare mai rapidă ar putea fi necesarăpentru a asigura că presiunile inflaţioniste şi efectele derunda a doua sunt izolate", a declarat John Lipsky, directorulgeneral interimar al FMI, după întrunirea de luni-seară de laWashington prin care s-a aprobat eliberarea unei tranşe de 480mil. euro.
În viziunea FMI, sectorul bancar a rămaslichid şi bine capitalizat, iar autorităţile au monitorizat cuatenţie riscurile provenite de la băncile mici şi mijlocii, precumşi de la subsidiarele băncilor de la periferia zonei euro. Însă,îmbunătăţirea în continuare a supravegherii bancare ar trebui săfie o prioritate care să protejeze împotriva potenţialelor efecteadverse de contagiune din cauza turbulenţelor din Europa.
În ceea ce priveşte companiile de stat, FMI crede că România arenevoie de eforturi suplimentare pentru a implementa reformestructurale mai puternice în acest sector", astfel încât să nupierdem câştigurile economice din reformele anterioare şi pentru aspori oportunităţile de investiţii şi creştere economică". "Oimplementare promptă a planurilor de reformă pentruîntreprinderile-cheie de stat - incluzând o implicare mai mare asectorului privat, îmbunătăţirea legislaţiei şi preţuriorientate către piaţă - va fi esenţială pentru îmbunătăţireaeficienţei economice."
Ce a spus Jeffrey Franks
Datele preliminare arată că avansul exporturilor şi producţieiindustriale a încetinit în trimestrul al doilea, ceea ce va conducela o creştere economică plasată sub nivelul din primultrimestru.
FMI îşi menţine deocamdată prognoza de creştere de 1,5% pentruîntregul an, bazându-se şi pe avansul peste aşteptări din primultrimestru.
Este pentru prima dată când am putut merge în board fără asolicita o derogare. Ţinta de arierate, care a fost problematică întrecut, a fost îndeplinită de data aceasta; întâlnirea membrilorboard-ului a fost una de scurtă durată, aceştia fiind "foartemulţumiţi" de progresele României în ceea ce priveştereformele.
Îngrijorările legate de situaţia din Grecia au avut ca efect înultimele zile creşterea primei de risc pentru România, însă vatrebui să mai treacă o perioadă pentru a determina dacă situaţiaeste una de durată şi va avea impact negativ.
Vom analiza la Bucureşti împreună cu autorităţile româneimplicaţiile economice pe care le are reorganizareaadministrativ-teritorială; sunt necesare "studii aprofundate"înainte de o astfel de decizie.
Scăderea cheltuielilor la nivelul bugetului consolidat esteîmbucurătoare, dar nu şi reducerea sumelor pentru investiţii, carerămâne o zonă problematică întrucât absorbţia fondurilor europenenu este satisfăcătoare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
