Eveniment

FMI: Datoria externă a României explodează la 82% din PIB, dar nu ne temem că nu ne luăm banii înapoi

FMI: Datoria externă a României explodează la 82% din PIB, dar nu ne temem că nu ne luăm banii înapoi

Autor: Razvan Voican

12.01.2011, 23:54 401

Datoria externă totală a României va atinge anul acesta un vârfde circa 82% din PIB, marcând o creştere galopantă faţă de nivelulde 51% de la sfârşitul lui 2008, însă reluarea creşterii economiceva permite reducerea acesteia la niveluri gestionabile pe termenmediu, potrivit celui mai recent raport al FMI privind situaţiaeconomică.

Încă din octombrie 2010 datoria externă tindea să se apropie de90 mld. euro, în creştere cu 11,5 mld. euro în decurs de numai unan.

Chiar dacă în 2013 şi 2014 vor fi două vârfuri de plată mari curambursarea banilor către FMI, reprezentând 11,7% şi respectiv 12%din rezervele valutare, Fondul nu-şi face probleme în privinţarecuperării împru­mutului. "Deşi expunerea rămâne mare, riscurileaso­ciate serviciului împrumutului sunt atenuate de nivelul relativscăzut al datoriei publice (sub 37% din PIB), în timp ce datoriapublică externă urmează să atingă un vârf de 16% din PIB în 2011",scriu experţii Fondului în raport. De asemenea, FMI se bazează peistoricul fără probleme al României în onorarea datoriilorexterne.

Chiar dacă menţionează o serie de zone de risc, precumpresiunile politice şi deciziile judecătoreşti care pot periclitareformele sau nevoia de vigilenţă în supravegherea unor bănci mici,raportul aferent celei

de-a şasea evaluări a acordului cu România are un ton generaloptimist, chiar şi atunci când notează nume­roasele "rescadenţări"ale unor angajamente ale Gu­vernului. De pildă, Fondul a avuttemeri mari legate de modificarea Ordonanţei 50 privindcreditele.

Pe opt pagini se întind angajamentele autorităţilor în faţa FMIasumate prin cea mai recentă scrisoare de in­ten­ţie semnată îndecembrie de ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu şiguvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Pentru 2011, Guvernul promite să lase nemodificate "principalelecomponente ale sistemului fiscal", deşi mi­nistrul finanţelortocmai a început să vorbească despre posibilitatea reduceriicontribuţiilor sociale în semestrul II. De asemenea, statul seangajează să menţină arie­ratele aproape de zero până la sfârşitulactualului acord.

Ce alte promisiuni mai conţine scrisoarea deintenţie:

n va continua reducerea efectivelor din sectorul bugetar

n vor fi luate rapid măsuri compensatorii dacă anga­ja­mentelede reformă sunt afectate de decizii judecă­toreşti

n şi în perspectiva lui 2012 vor fi limitate strict schimbăriad-hoc în sistemul fiscal

n ar putea fi nevoie de măsuri suplimentare pentru controlulcheltuielilor astfel încât în 2012 să fie atins deficitul de 3% dinPIB

n va fi întărit Consiliul fiscal, asigurându-se finanţare

n vor începe discuţiile pentru un nou acord prin care să fieancorată performanţa fiscală în 2011 şi 2012

n programul de finanţare externă prin note pe termen mediu şilung va fi lansat în prima parte a anului

n vor fi consolidate bufferele de lichidităţi

n strategia de management al datoriei publice va fi revizuită cuajutorul experţilor FMI, CE şi BM

n vor continua eforturile de îmbunătăţire a colectării taxelorşi de reducere a evaziunii fiscale, impozitarea averilor mariurmând să fie implementată cu asistenţa experţilor FMI

n va continua procesul de privatizare a companiilor de stat -Termoelectrica şi CFR Marfă

n vor fi alocate cu prioritate fonduri pentru Coridorul IV detransport - Nădlac-Constanţa

n va continua restructurarea sectorului de sănătate

n nu vor fi promovate iniţiative legislative care să subminezedisciplina achitării creditelor

n BNR se va consulta cu FMI şi CE înainte de a opera modificăriîn cadrul de reglementare şi consideră că nu este nevoie de noimăsuri prudenţiale

n BNR întrerupe ciclul de reducere a dobânzii-cheie până cândinflaţia începe să scadă

n creşterea economică se va relua în lunile următoare, ajungândla 1,5% din PIB pe 2011

Reformele din sănătate trebuie să aducă anul acestaeconomii de 0,4% din PIB

Măsurile luate până acum de autorităţi pentru re­ducereacheltuielilor cu sistemul de sănătate s-au do­vedit insuficientepentru echilibrarea bugetului acestui sector fără acumularea dearierate, constată FMI.

Ca atare, Fondul insistă pe intrarea în vigoare a coplăţii şi peoperaţionalizarea taxei speciale aprobate pentru furnizorii demedicamente. De asemenea, cere raţionalizarea reţelei de spitale şischimbarea sistemului de contractare. Guvernul trebuie să dezvolteun sistem IT pentru preţurile serviciilor medicale.

"Adoptarea unor reforme curajoase în sectorul sănătăţii suntcritice pentru a asigura succesul strategiei de consolidarefiscală", susţin reprezentanţii Fondului.

Reformele în domeniu ar trebui să aducă economii de cel puţin0,4% din PIB în acest an.

Creditele neperformante vor continua să crească însemestrul I

Din cauza slabei activităţi economice, creditele neperformantevor creşte în continuare în prima jumătate a anului, estimează FMI.Totuşi, Fondul apreciază că există buffere mari de capital, iar BNRmenţine o abordare proactivă pentru asigurarea unor rezerve decapital adecvate.

FMI s-a temut până în ultima clipă că modificarea în Parlament aOrdonanţei 50 privind creditele va fi amânată, considerând cămenţinerea acesteia în forma iniţială ar fi provocat pierderisuplimentare în sistemul bancar.

Autorităţile trebuie să rămână vigilente în privinţacâtorva bănci mici

Câteva bănci mici, care cumulează active reprezentând mai puţinde 2% din activele totale ale sistemului bancar, au înregistrat odeteriorare rapidă a portofoliilor de credite şi au provizioane maimici decât media sistemului, astfel încât autorităţile va trebui sămenţină vigilenţa în privinţa instituţiilor de credit respective,atenţionează FMI.

PIB a scăzut cu 1,9% în 2010, consumul populaţiei va devenimotor de creştere de-abia în 2012

FMI menţine prognoza de scădere a PIB cu 1,9% în 2010 şiestimează că în 2011 România va avea o creştere economică între 1şi 1,5% din PIB.

Experţii Fondului preconizează că de-abia la începutul lui 2012consumul populaţiei va deveni un motor important de creştere, pemăsură ce veniturile vor mai creşte, iar generarea de locuri demuncă va deveni vizibilă.

Pierderea suferită de PIB din cauza crizei ar urma să fierecuperată de-abia în 2015.

Temerile FMI: Presiunile politice şi deciziilejudecătoreşti pot periclita măsurile de reformă

Menţinerea cheltuielilor salariale în limita plafonului de 39mld. lei depinde de abilitatea autorităţilor de a aplica şi în 2011reducerile salariale operate în 2010 şi de continuarea reduceriipersonalului din sectorul bugetar.

De asemenea, Fondul se teme că Guvernul nu va reuşi săcontroleze cheltuielile din sectorul de sănătate, care până acum auderapat în mod constant. "Autorităţile va trebui să rezistepresiunilor politice puternice pentru reducerea impozitului pevenit sau a contribuţiilor sociale sau pentru majorareacheltuielilor cu investiţiile peste niveluri sustenabile",consideră experţii Fondului.

De asemenea, sunt considerate un factor de risc deciziilejudecătoreşti privind restituiri ale unor drepturi salariale.

Prognoza pentru piaţa bancară: Creditul privat va creşte cu 6,8%anul acesta

Creditarea se va dezmoţi uşor anul acesta, ajungând la ocreştere de 6,8% după estimările FMI. Soldul credituluineguvernamental ar urma să ajungă la 222,2 mld. lei (aproape 53mld. euro). Pentru 2010 creşterea estimată este de circa 4%.

În acelaşi timp, creditul luat de stat ar urma să-şi accelerezecreşterea, de la 24% în 2010 la 34% în 2011, ajungând la un volumde 77,7 mld. lei (18,5 mld. euro), nivel de 4,5 ori mai mare decâtîn 2008.

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, revine la Bucureştipe 24 ianuarie

În perioada 25 ianuarie - 8 februarie se va afla la Bucureştimisiunea FMI pentru cea de-a şaptea evaluare a acordului stand-bycu România, a anunţat Tony Lybek, reprezentantul Fondului pentruRomânia şi Bulgaria.

Misiunea va fi condusă de Jeffrey Franks. El va avea o serie deîntâlniri pregătitoare cu autorităţile pe 24 ianuarie.

De concluziile acestei evaluări depinde eliberarea ultimeitranşe, de circa 1 mld. euro, din împrumutul angajat de România înurmă cu aproape doi ani.

Alături de delegaţia Fondului se vor afla la Bucureşti experţiai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale.

Lybek a declarat că pe agenda misiunii figurează şi începereanegocierilor pentru un posibil nou acord, fără a da detalii desprenatura acestuia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO