"Creşterea salariului minim ar putea descuraja angajările şitrebuie să fii foarte precaut dacă iei o astfel de decizie", aspus Franks după o întâlnire cu ministrul Muncii, IoanBotiş.
Jeffrey Franks a spus că sunt întârzieri în ceea ce priveşte legeasalarizării unitare şi cea a pensiilor, dar a arătat că speră caacestea să fie recuperate.
Franks a susţinut că ştie că au fost făcute presiuni privindmajorarea salariului minim şi că acest lucru ar putea fi unavantaj, dar că trebuie făcută o evaluare pentru a vedea cuexactitate ce înseamnă o eventuală majorare întrucât aceasta arputea avea efecte dăunătoare pentru economie.
El a mai precizat că deficitul este de 4,4% din PIB şi că până acumnu s-au discutat alte cifre, iar la o primă vedere aceste date para fi în regulă.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a precizat că încadrul întâlnirii speră ca legislaţia să fie aprobată în timp şi sănu creeze probleme în derularea programului.
Întrebat dacă salariul minim ar putea să crească, Tănăsescu arăspuns că nu s-a discutat până acum acest subiect, dar că probabilva fi abordat în şedinţa de miercuri.
Totodată, întrebat dacă ar putea ca deficitul să crească, Tănăsescua precizat că în toate discuţiile de până acum s-a convenit ca în2011 să avem un deficit de 4,4%.
Vizita misiunii FMI la Bucureşti are în vedere evaluarea acorduluiîn derulare şi începerea discuţiilor preliminare cu autorităţileromâne pentru încheierea unei noi înţelegeri, a spus duminică TonnyLybek, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria.
Oficialii FMI vor avea discuţii preliminare cu autorităţile româneprivind continuarea actualului program, iar negocierile vor avealoc, cel mai probabil, la începutul anului viitor.
Vizita delegaţiei FMI se va încheia pe 1 noiembrie.
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Micişi Mijlocii (CNIMPP), Ovidiu Nicolescu, declarase anterior că nu seimpune nicio creştere a salariului minim pe economie în situaţiaactuală de criză, întrucât acest lucru ar duce la falimentul a celpuţin încă 50.000 de firme.
"O mărire a salariului minim în prezent, în condiţiile în care semenţine legislaţia actuală, nu este suportabilă de către economianaţională. Sindicatele care cer această majorare nu au nici cincila sută membri din domeniul privat, ele reprezintă salariaţii dindomeniul public, sănătate, educaţie, companiile de stat, unde nusunt asemenea salarii", a subliniat Nicolescu.
Preşedintele CNIMPP a mai spus că sindicatele vorbesc de salariidin domeniul privat, iar patronatele au atras atenţia că dacă s-armajora salariul minim obligatoriu prin mecanismul de creştere atuturor celorlalte salarii, ar însemna cel puţin 50.000 de firme săintre în faliment, iar România nu are nevoie să sporeascăfalimentul de firme.
"Nu considerăm necesar să se majoreze niciun fel de salariu minim,pentru că firmele care îşi permit plătesc mai bine, firmele care auperformanţă nu rămân pe salariul minim, pentru că au nevoie deoameni buni şi oamenii buni nu se ţin pe salariul minim. Cele careau salariu minim sunt cele care sunt la nivelul supravieţuirii,care nu pot da mai mult, iar aceste firme pe care noi le obligăm sădea mai mult nu au de unde şi vor da faliment. Şi nu câştigămnimic, vom îngroşa rândul şomerilor, vom mai pierde nişte categoriide produse şi servicii, va scădea PIB-ul, deci nu avem efectepozitive", a explicat Nicolescu.
În opinia lui Nicolescu, în condiţii de criză nu se impune aşaceva, despre majorarea salariului minim putându-se discuta după ceţara va ieşi din criză peste un an de zile.
"Orice majorare de salariu trebuie corelată cu creştereaproductivităţii muncii, iar productivitatea muncii nu a crescut.Dacă vom creşte salariile peste nivelul productivităţii muncii,ducem firmele în faliment, iar în sectorul de stat vom avea salariişi preţuri nesustenabile pentru că au crescut mai mult decâtproductivitatea muncii", a adăugat Nicolescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
