„Cenzor“ al moravurilor economice de la Bucureşti şi posibil creditor în aceste vremuri grele, FMI anticipează, într-un raport al său periodic, publicat marţi („World Economic Outlook“), că economia României va ieşi şifonată din acest an, cu o cădere economică de 5% şi un şomaj care va sări pragul de 10%, de la 3,9% anul trecut. Că revenirea nu va fi chiar în formă de „V“ cum aşteaptă ministrul român al finanţelor, Florin Cîţu, o arată chiar estimările despre şomaj ale Fondului: economia va creşte în 2021 cu 3,9%, dar şomajul va rămâne sus, la 6%. Prin urmare, 2021 nu va fi anul recuperării depline, cum sperau unii economişti şi cum anticipau scenariile la debutul crizei economice.
Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban aprecia că economia va scădea cu 1 - 3%, în 2020. Analiştii economici sunt de părere că scenariul pe care lucrează guvernul este prea optimist. Doar că nici nu se ştie care sunt datele pe care lucrează guvernul. Pentru că Comisia Naţională de Prognoză (pe ale cărei estimări se bazează guvernul, cel puţin teoretic) nu a publicat estimări noi privind evoluţia economiei lovite de criză - ultimele date fiind de la începutul acestui an, când se anticipa că economia va creşte cu peste 4%. Nu se ştie, prin urmare, la acest moment, pe ce deficit bugetar trebuie refăcut bugetul şi, prin urmare, necesarul de finanţare. La începutul anului, Finanţele au transmis că necesarul de finanţare este de 87 de miliarde de lei – 40 de miliarde de lei pentru acoperitea deficitului fiscal estimat, la acea vreme, la 3,6% din PIB şi 47 de miliarde de lei pentru rostogolirea datoriei. Zilele trecute însă ministrul finanţelor a spus că estimările sale prevăd o scădere de venituri de 20 mld. lei şi o creştere de cheltuieli de 13 mld. lei – un deficit nou, prin urmare de 33 mld. lei (3% din PIB). Nu fost clar însă, din spusele ministrului de resort, dacă vorbim despre un deficit care se întinde, ca estimare, pe întreg anul sau este vorba despre o „fotografie de moment“. Săptămâna trecută, acelaşi ministru promitea că luni va veni în guvern cu prima rectificare bugetară din acest an. Dar luni şi marţi la Palatul Victoria nu a fost nicio activitate.
Faţă de anticiparea că deficitul bugetar va exploda, unii economişti cer guvernului să înceapă discuţiile cu FMI pentru un nou acord de împrumut, având în vedere că, în starea financiară în care este, guvernul ar fi în mare încurcătură, dacă ar merge în piaţă să solicite o sumă mare de bani. Ministrul de finanţe a spus însă că, deocamdată, nu este nevoie de un împrumut de la FMI, afirmând că Trezoreria are un buffer valutar care acoperă 4-5 luni de zile. FMI mai prognozează, în documentul citat, că rata inflaţiei va coborî la 2,2% în 2020, de la 3,8% anul trecut, urmând să ajungă la 1,5% în 2021.
Criza economică generată de pandemia de COVID-19 va influenţa şi deficitul de cont curent – susţine Fondul - care este estimat la 5,5% în 2020, faţă de 4,7% în 2019. Potrivit raportului FMI, deficitul de cont ar urma să revină anul viitor la 4,7%.
„Este foarte probabil ca în acest an economia globală să experimenteze cea mai grea recesiune de la Marea Depresiune, depăşind-o pe cea observată în timpul crizei financiare globale de acum un deceniu“, scriu reprezentanţii FMI în raportul citat. „Marea blocare, aşa cum s-ar putea numi, va reduce dramatic creşterea globală.“
Noile prognoze au apărut pe fondul reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale, care se desfăşoară prin videoconferinţă săptămâna aceasta. În mod normal, întâlnirile atrag 10.000 de persoane într-o zonă aglomerată din centrul Washingtonului.
Săptămâna trecută, Banca Mondială a revizuit prognozele referitoare la creşterea economică din România în acest an la 0,3%, faţă de 3,8% în raportul anterior, publicat înaintea pandemiei de COVID-19.
Banca Mondială menţionează că estimările se bazează pe ideea că treptat economia va reveni pe o pantă ascendentă, în a doua parte a anului, iar ritmul de creştere va accelera în 2021 la 4,4%. Totuşi instituţia spune că riscul de recesiune este major şi în creştere, pe măsură ce pandemia opreşte tot mai multe segmente ale economiei europene şi are un efect disruptiv asupra lanţurilor globale de aprovizionare.
FMI prognozează că rata inflaţiei va coborî la 2,2% în 2020, de la 3,8% anul trecut, urmând să ajungă la 1,5% în 2021.
