Eveniment

FMI se pregăteşte să plece de la Bucureşti, dar este un mister total dacă va lăsa aici şi un acord

FMI se pregăteşte să plece de la Bucureşti, dar este un mister total dacă va lăsa aici şi un acord

Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI pentru România, urmează să anunţe la începutul săptămânii viitoare concluziile celei de-a treia evaluări a acordului stand-by preventiv. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a de­clarat că banca centrală este pregătită pen­tru eventualitatea în care România va în­trerupe înainte de termen acordul cu FMI. El a arătat, însă, că negocierile merg bine şi nu va face alte comentarii înainte de con­fe­rin­ţa FMI de la începutul săptămânii viitoare.

Autor: Claudia Medrega

06.02.2015, 00:07 783
Rămâne de văzut la ce com­pro­mis vor ajunge autorităţile ro­mâne cu reprezentanţii mi­siunii FMI-CE în urma rea­lizării celei de-a treia evaluări a acordului stand-by preventiv. La Minis­terul Transporturilor şi la Ministerul Ener­giei sunt temele de interes ale experţilor internaţionali.

România este stabilizată din punct de ve­dere macroeconomic şi ar putea să renun­ţe la statutul de ţară „asistată“ de instituţiile finan­ciare internaţionale şi să stea pe pro­pri­ile picioare, credibilă în faţa investitorilor, exis­tând şi avantajul contextului financiar ex­tern care permite finanţarea deficitelor ex­terne şi interne la rate convenabile ale do­bân­zilor. Însă unii analişti au arătat că ante­ce­dentele derapajelor economice interne în pe­rioa­dele în care România nu a fost mo­nitorizată de partenerii externi şi riscul apa­ri­ţiei unor noi tensiuni în zona euro nu per­mit finalizarea prematură a acordului cu FMI, ci impun chiar continuarea colaborării, even­tual sub forma unui nou program, even­tual mai flexibil, ca în cazul Poloniei.

Cu dobânzi la titluri de stat la minime isto­rice şi cu bănci care stau la coadă să finan­ţeze bugetul, Ministerul Finanţelor nu pare foarte îngrijorat că nu s-ar putea ajunge la o înţelegere cu FMI. Darius Vâlcov, mi­nistrul finanţelor, a spus că guvernul va avea vineri cea mai importantă întâlnire cu FMI, la care vor participa toţi miniştrii, pen­tru a încerca să ajungă la un consens cu ex­perţii Fondului, atunci urmând să se ştie „dacă va mai fi sau nu în continuare un acord“. Întrebat dacă guvernul discută cu FMI şi aspecte fiscale în cadrul acestei vizite, pre­cum majorări sau reduceri de taxe, mi­nistrul finanţelor a arătat că nu se află pe agenda de discuţii.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a de­clarat că banca centrală este pregătită pen­tru eventualitatea în care România va în­trerupe înainte de termen acordul cu FMI. El a arătat, însă, că negocierile merg bine şi nu va face alte comentarii înainte de con­fe­rin­ţa FMI de la începutul săptămânii viitoare.

Cea de-a treia evaluare a acordului preventiv a fost „blocată“ la jumătatea anului trecut. Hotărârea guvernului de a reduce CAS cu cinci puncte procentuale la angajatori (de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului) fără existenţa unui plan sustenabil de compensare a golului creat la buget în urma aplicării acestei măsuri a pus FMI în situaţia să plece în iunie 2014 fără semnarea unei noi scrisori de intenţie cu Guvernul şi fără organizarea obişnuitei conferinţe de presă în care anunţa con­cluziile vizitei de evaluare.

Între timp, echipele FMI şi ale Comisiei Europene au mai avut în septembrie discuţii cu autorităţile române la Bruxelles cu pri­vire la evoluţiile economice, stadiul im­ple­mentării angajamentelor convenite cu or­ga­nismele financiare internaţionale şi a doua rectificare bugetară. Însă schimbul de păreri a fost informal, astfel că nu a reprezentat o evaluare în cadrul programului. Aceste discuţii au fost o premieră în acordul cu FMI, în contextul campaniei electorale prezidenţiale.

Reprezentanţii creditorilor internaţio­nali au mai fost prezenţi în România între 2 şi 9 decembrie, discuţiile tehnice fiind con­centrate exclusiv pe bugetul anului 2015. În timpul vizitei, echipele FMI şi Comisiei Eu­ro­pene împreună cu autorităţile au ajuns la o înţelegere cu autorităţile pe bugetul anului 2015, în concordanţă cu ţintele din program. Bugetul include o ţintă de deficit cash de 1,8% din PIB şi un deficit de 1,2% din PIB în termeni ESA, ceea ce este în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care în anul 2015 se situează la 1% din deficitul PIB în termeni struc­turali (în bază ESA), pe fondul unei ab­sorb­ţii mai mari a fondurilor Uniunii Euro­pene, potrivit informaţiilor transmise de FMI la finalul consultărilor pentru bugetul anului 2015.

România are în derulare un acord în va­loare de 4 mld. euro cu FMI şi UE, din care nu intenţionează să acceseze fonduri. Scopul este de a proteja economia româ­neas­că de eventuale şocuri pe pieţele finan­ciare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finan­ţare. Acordul, aprobat în septembrie 2013, urmază să expire în acest an. Auto­ri­tă­ţile române intenţionea­ză să continue cola­bo­rarea cu FMI, însă într-o nouă variantă de acord.

 
AFACERI DE LA ZERO