Eveniment

FMI şi-a dat acordul pentru reîntregirea salariilor. 400 mil. euro în plus la salarii şi pensii. Preţul, un deficit de 2,2%

Preşedintele Traian Băsescu a primit ieri delegaţia FMI după ce membrii acesteia au negociat cu guvernul două zile la BNR noii parametri bugetari

Autor: Claudia Medrega

07.05.2012, 00:07 1839

Reîntregirea în trepte a salariilor buge­tarilor şi restituirea con­tribuţiilor de sănătate pentru pensionari ar avea un im­pact negativ de circa 1,7 mld. lei asupra bugetului (circa 400 mil. euro), defi­citul bugetar urmând să crească de la 1,9% din PIB la 2,2% din PIB.

FMI şi Comisia Europeană au acceptat, după două zile de negocieri maraton des­făşurate la BNR cu Florin Georgescu, mi­nistrul desemnat al finanţelor, şi cu alţi mi­niş­tri din cabinetul Ponta, majo­rarea salariilor bugetarilor, într-o primă fază cu 8%, din luna iunie, precum şi restituirea contribuţiilor de să­nătate colectate ilegal de la pensionari. Mă­su­rile ar urma să fie incluse într-o ordonanţă de urgenţă care va fi emisă până la 25 mai. Un număr de 1,2 milioane de bugetari care sperau la o reîntregire a salariilor cu 16% vor avea din vară un plus de 8% la salariu, iar diferenţa ar putea să o primească în toamnă. Pentru un bugetar care încasează lunar net 1.200 de lei, de la mijlocul anului va avea un câştig suplimentar de 96 de lei, astfel că în şase luni poate pune deo­parte circa 600 de lei (136 de euro), până la sfâr­şitul lui 2012. Dacă va fi operată în acest an şi cea de-a doua ma­jorare a sala­riilor, even­tual începând cu oct­om­brie, pentru două luni din an mai intră în buzunarele buge­ta­rilor 190 de lei.

Pe lângă stimularea consu­mului, creşte­rea salariilor bugeta­rilor ar urma să ducă la diminuarea deficitului fondului de pensii cu circa 1 mld. lei, de la nivelul prognozat la 16 mld. lei (3,6 mld. euro), potrivit estimărilor preşedintelui Tra­ian Băsescu. În plus, efectul s-ar vedea şi în diminuarea deficitului fon­dului de să­nătate.

"Este greu de spus dacă plusul de resurse va merge în consum. Nu cred că cea mai mare parte a banilor va merge în consum. Sunt multe ate zone vul­nerabile. Există presiunea dato­riilor. Probabil unele venituri su­plimen­tare vor merge spre creditele restante. Şi eco­nomisirea este o alter­na­tivă care poate să fie luată în con­siderare. În perioadele de criză oa­me­nii devin mai pru­denţi, îşi reduc con­sumul, nu mai merg în vacanţe, renunţă la ceea ce pot pentru a se pregăti de ceea ce este mai rău", a comentat analistul economic Aurelian Dochia.

Consumul a înregistrat în primul trimestru o creştere de 4,5% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, ritmul temperându-se faţă de evoluţia din 2011. Anul a început cu o veste bună de la consum, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul crescând în ianuarie cu 9,9% faţă de aceeaşi lună din 2011. Însă, în februarie, entuziasmul s-a mai domolit, creşterea fiind de 3%, pentru ca în martie avansul să fie de doar 1,2%. Acest indicator a rămas însă pentru a şasea lună consecutiv pe creştere.

Creşterea economică din acest an, estimată la 1,7%, este pe muchie de cuţit având în vedere că primul trimestru a fost prost din cauza gerului năprasnic şi a zăpezilor din luna februarie, care au afectat activitatea economică. În plus, situaţia din Europa nu este tocmai favorabilă având în vedere că toate statele se confruntă cu austeritate, şomaj ridicat şi recesiune.

În condiţiile în care exporturile nu vor mai putea ajuta economia ca în anii trecuţi, consumul este şansa pentru ca PIB-ul României să rămână în teritoriul pozitiv.

În atragerea fondurilor europene se bate pasul pe loc, investiţiile străine sunt la un minim istoric de opt ani, iar consumul intern este afectat de lipsa de încredere în privinţa viitorului a companiilor şi a populaţiei.

În ceea ce priveşte datoriile la bănci, popu­laţia şi firmele aveau la finalul lunii martie credite restante cu o valoare cumulată de 23,2 mld. lei (5,3 mld. euro), în creştere cu echivalentul a 600 mil. lei faţă de luna anterioară, potrivit datelor BNR. Volumul creditelor restante atingea astfel 10,2% din soldul total al finanţărilor acordate de bănci. Cele mai mari probleme se înregistrează în continuare în cazul finanţărilor în lei, unde ponderea restanţelor a ajuns la 12%.

Creşte deficitul bugetar

Creşterea salariilor va fi posibilă prin majorarea ţintei iniţiale de deficit de la 1,9% din PIB la 2,2% din PIB, după cum a declarat preşedintele Traian Băsescu.

"Banii de salarii sunt în ceea ce am convenit cu FMI. La misiunea din ianuarie-februarie, ca de altfel şi la ultima misiune din 2011, înainte de a se scrie bugetul, am stabilit că în anul 2012 intenţia Guvernului este să reîntregească salariile. Şi v-aş ruga să luaţi declaraţiile de presă din acea vreme, când am spus că mergem pe 1,9% deficit pe cash, dar cu posibilitatea să mergem până la 2,2%, chiar 2,3% deficit dacă va fi necesar în cursul anului 2012", a declarat preşedintele.

Salariile bugetarilor au fost diminuate în vara anului 2010 cu 25%. La începutul anului trecut a fost operată o majorare de 15%, iar pentru revenirea salariilor la nivelul din 2010 era necesară o creştere cu un procent comparabil.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO