România beneficiază pentru încă doi ani de „asistenţa“ FMI şi a CE, prin cel de-al treilea acord succesiv, pentru că nu poate să facă faţă şocurilor externe, deşi este stabilizată macro şi redresarea economică va accelera, şi pentru că nu poate să finalizeze singură reformele structurale.
Andrea Schaechter, noul negociator-şef al FMI cu România, a anunţat ieri rezultatele celor două săptămâni de negocieri cu autorităţile române pentru al treilea acord succesiv, într-o conferinţă de presă în care a punctat noile obiective, dar a lăudat şi „realizările“ din acordurile precedente.
Cel de-al treilea acord succesiv va fi pe doi ani şi va totaliza patru miliarde euro, sumă împărţită de această dată în mod egal de FMI şi Comisia Europeană. Acordul este preventiv, deci banii nu vor fi luaţi de România.
Boardul FMI de la Washington urmează să discute în toamnă detaliile noului acord, cel mai probabil în octombrie.
De ce are România nevoie de un nou acord cu FMI, după două acorduri succesive?
„Acordul preventiv cu FMI şi Comisia Europeană poate ajuta România să-şi menţină traseul pe calea stabilităţii macro şi să continue reformele structurale. Dar poate servi şi ca o rezervă în faţa şocurilor externe, şocuri care sunt în afara controlului României, dar pot apărea într-un mediu marcat de incertitudini. Situaţia prezentă este marcată de incertitudine în Europa şi la nivel mondial. Fluxurile de capital au devenit mai volatile către pieţele emergente, inclusiv către România“, a spus noul negociator-şef al FMI cu România.
Acest acord ar urma să fie, teoretic, ultimul. Adică, după finalizarea acordului în 2015, se presupune că România va reuşi să fie credibilă singură.
Andrea Schaechter, specialistă în politici fiscale, a acceptat în cele din urmă „dorinţa“ guvernului de a reduce TVA la 9% la produsele de panificaţie. Dar ea a ţinut să avertizeze ieri că măsura este „temporară“. Astfel, dacă evaziunea fiscală nu va scădea, TVA ar putea reveni la 24%.
România a devenit în primăvara anului 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniunea Europeană, în contextul crizei financiare şi economice mondiale, cerând 13 mld. euro de la Fond. Iar acum autorităţile au agreat al treilea acord succesiv, după ce au finalizat al doilea acord preventiv cu o serie de derogări pentru neîndeplinirea unor angajamente.
FMI s-a remarcat printr-o anumită flexibilitate în negocierile cu autorităţile române, pe parcursul acordurilor din ultimii ani, susţinând în mod constant acordarea de derogări. Rămâne de văzut dacă „flexibilitatea“ Fondului va continua.
În 2011 România a continuat să facă apel la ancora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe, însă relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, iar reformele structurale sunt întârziate.
FMI recomandă acum, din nou, autorităţilor reforme în domeniile sanitar, fiscal, energie, transporturi şi companii de stat pentru ca România să ajungă la creşterea economică potenţială şi să creeze locuri de muncă.
„Programul economic se va baza pe realizările programelor anterioare, cu două obiective principale: continuarea politicilor bune şi accelerarea ritmului reformelor structurale, respectiv finalizarea reformelor. Autorităţile vor căuta să asigure finanţe publice sănătoase, să continue politicile din sectorul monetar şi financiar şi să reducă blocajele din calea creşterii potenţiale prin reforme structurale“, a mai spus Schaechter.
Un cadru economic stabil şi predictibil de politici economice este esenţial pentru creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Dar stabilitatea macroeconomică în mod clar nu este suficientă singură, ci trebuie să fie combinată cu reforme structurale, a explicat reprezentanta FMI.
Ea a afirmat că redresarea economică a accelerat şi „va continua să accelereze“. Anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%, iar în primul trimestru din acest an ritmul de creştere a PIB a fost de 2,2%, dublu faţă de estimări.
FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru 2013 la 2%, avansul PIB urmând să fie de 2,25% anul viitor, cu o contribuţie mai mare din partea investiţiilor şi a cererii interne. Iar fondurile europene, dacă vor fi atrase de România, ar putea să impulsioneze creşterea economică.
Andrea Schaechter a „recomandat“ autorităţilor române, ministerelor să se abţină de la „intervenţii“ în conducerea companiilor de stat, fiind necesar ca managementul să fie lăsat pe mâna managerilor privaţi, care trebuie selectaţi într-o manieră transparentă, aşa cum prevede legea.
La capitolul reforme, ea a insistat în special pe sectorul sanitar, susţinând că această reformă este esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor sanitare, cu eficientizarea cheltuielilor şi asigurarea sustenabilităţii financiare.
„Ministerul Sănătăţii are un plan de acţiune. Acum este esenţial să se implementeze acest plan, să se evalueze rezultatele şi un pas-cheie ar fi să se definească pachetul de bază al serviciilor care sunt asigurate beneficiarilor, de ce pot să beneficieze românii în acest pachet de sănătate. Serviciile naţionale trebuie să fie oferite prin acest pachet de bază, iar serviciile suplimentare, printr-o asigurare suplimentară.“
Stimularea investiţiilor şi eficienţei în sectorul energetic şi cel al transporturilor şi ineficienţa întreprinderilor de stat sunt alte preocupări ale FMI.
La nivelul sectorului financiar este importantă consolidarea bilanţurilor băncilor, în mod special, prin abordarea împrumuturilor neperformante bancare ce au un volum considerabil. Aceste credite neperformante trebuie să fie „rezolvate“ cumva astfel încât băncile să poată spori creditarea şi să susţină redresarea economică, în opinia lui Schaechter.
Ce a spus Andrea Schaechter, negociatorul-şef al Fondului Monetar Internaţional, despre reformele structurale
Sectorul sanitar
Reforma în sectorul sanitar este esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor sanitare, cu eficientizarea cheltuielilor şi asigurarea sustenabilităţii financiare;
Ministerul Sănătăţii are un plan de acţiune. Acum este esenţial să se implementeze acest plan, să se evalueze rezultatele şi un pas cheie ar fi să se definească pachetul de bază al serviciilor care sunt asigurate beneficiarilor, de ce pot să beneficieze românii în acest pachet de sănătate. Serviciile naţionale trebuie să fie oferite prin acest pachet de bază, iar serviciile suplimentare printr-o asigurare suplimentară;
Ministerul urmăreşte creşterea eficienţei sistemului de sănătate, accentul fiind în prezent pe serviciile spitaliceşti;
Se urmăreşte o redirecţionare către serviciile de asistenţă primară şi în ambulatoriu, ceea ce ar reduce substanţial costurile din sistemul de sănătate şi ar elibera deci resurse care ar putea fi folosite în alte domenii şi ar îmbunătăţi calitatea serviciilor;
Creşterea calităţii serviciilor medicale este un obiectiv prioritar pe agenda guvernului, dar pentru a obţine astfel de servicii trebuie asigurată şi o finanţare adecvată. Este necesară analizarea posibilităţilor de câştiguri şi de eficienţă în sistem.
Privatizări şi management privat
Există intenţia să fie majorate deţinerile private în companiile de stat, care au fost deja anunţate anterior. Predominant este vorba de acţionariat minoritar, deci oferte publice iniţiale, în mare parte în sectorul energetic;
Privatizarea CFR Marfă a fost un punct important în programul anterior, dar la acest moment nu ştiu ce aş putea să speculez. Noi presupunem că privatizarea va merge înainte aşa cum s-a anunţat. Vom lăsa procesul să se deruleze aşa cum trebuie şi aşteptăm şi noi să vedem finalizarea acestei privatizări la CFR Marfă;
Va fi important ca autorităţile să se reţină de la „intervenţii“ în conducerea companiilor de stat, ministerele de resort să se abţină să intervină în conducerea acestor întreprinderi. Conducere care ar trebui lăsată pe mâna managerilor privaţi, care trebuie selectaţi într-o manieră transparentă, aşa cum prevede legea. Pentru noi este foarte important ca Ordonanţa 109 privind guvernanţa corporativă să fie urmată în spiritul şi litera ei.
Alte reforme se referă la întreprinderile de stat ineficiente, stimularea investiţiilor şi eficienţei în sectorul energetic şi cel al transporturilor, domenii-cheie pentru sporirea competitivităţii României şi pentru a avea o creştere economică pe termen lung. Este nevoie de investiţii adiţionale în energie şi sectorul de transport;
Au fost iniţiate reforme structurale, un exemplu fiind introducerea noului cadru de reglementare şi de formare a preţurilor în sectorul energetic.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 1.08.2013
