Eveniment

FMI şi Comisia Europeană vor supraveghea România să nu sară de pe şine încă doi ani

FMI şi Comisia Europeană vor supraveghea România să nu sară de pe şine încă doi ani

Andrea Schaechter, noul negociator-şef al FMI cu România, şi Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, au anunţat ieri parametrii celui de-al treilea acord succesiv agreat cu România. Mediafax Foto

Autor: Claudia Medrega

31.07.2013, 21:38 593

România beneficiază pentru încă doi ani de „asistenţa“ FMI şi a CE, prin cel de-al treilea acord succesiv, pentru că nu poate să facă faţă şocurilor externe, deşi este stabilizată macro şi redresarea economică va accelera, şi pentru că nu poate să finalizeze singură reformele structurale.

Andrea Schaechter, noul negociator-şef al FMI cu România, a anunţat ieri rezultatele celor două săptămâni de negocieri cu autorităţile române pentru al treilea acord succesiv, într-o conferinţă de presă în care a punctat noile obiective, dar a lăudat şi „realizările“ din acordurile precedente.

Cel de-al treilea acord succesiv va fi pe doi ani şi va totaliza patru miliarde euro, sumă împărţită de această dată în mod egal de FMI şi Comisia Europeană. Acordul este preventiv, deci banii nu vor fi luaţi de Ro­mânia.

Boardul FMI de la Washington urmează să discute în toamnă detaliile noului acord, cel mai probabil în octombrie.

De ce are România nevoie de un nou acord cu FMI, după două acorduri succesive?

„Acordul preventiv cu FMI şi Comisia Europeană poate ajuta România să-şi men­ţină traseul pe calea stabilităţii macro şi să con­tinue reformele structurale. Dar poate servi şi ca o rezervă în faţa şocurilor externe, şocuri care sunt în afara controlului Ro­mâniei, dar pot apărea într-un mediu marcat de incertitudini. Situaţia prezentă este marcată de incertitudine în Europa şi la nivel mondial. Fluxurile de capital au devenit mai volatile către pieţele emergente, inclusiv către România“, a spus noul negociator-şef al FMI cu România.

Acest acord ar urma să fie, teoretic, ultimul. Adică, după finalizarea acordului în 2015, se presupune că România va reuşi să fie credibilă singură.

Andrea Schaechter, specialistă în politici fiscale, a acceptat în cele din urmă „dorinţa“ guvernului de a reduce TVA la 9% la produsele de panificaţie. Dar ea a ţinut să avertizeze ieri că măsura este „temporară“. Astfel, dacă evaziunea fiscală nu va scădea, TVA ar putea reveni la 24%.

România a devenit în primăvara anului 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniunea Europeană, în con­tex­tul crizei financiare şi economice mon­diale, cerând 13 mld. euro de la Fond. Iar acum autorităţile au agreat al treilea acord suc­cesiv, după ce au finalizat al doilea acord preventiv cu o serie de derogări pentru neîndeplinirea unor angajamente.

FMI s-a remarcat printr-o anumită flexibilitate în ne­go­cierile cu autorităţile române, pe parcursul acor­du­rilor din ultimii ani, susţinând în mod constant acor­darea de derogări. Rămâne de văzut dacă „flexibili­tatea“ Fondului va continua.

În 2011 România a continuat să facă apel la an­cora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe, însă relansarea economiei a rămas firavă, pri­vatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult deca­late, iar reformele structurale sunt întârziate.

FMI recomandă acum, din nou, autorităţilor refor­me în domeniile sanitar, fiscal, energie, trans­por­turi şi companii de stat pentru ca România să ajungă la creşterea economică potenţială şi să creeze locuri de muncă.

„Programul economic se va baza pe realizările pro­gra­melor anterioare, cu două obiective principale: con­ti­nuarea politicilor bune şi accelerarea ritmului re­for­melor structurale, respectiv finalizarea reformelor. Au­torităţile vor căuta să asigure finanţe publice sănă­toa­se, să continue politicile din sectorul monetar şi fi­nan­ciar şi să reducă blocajele din calea creşterii po­tenţiale prin reforme structurale“, a mai spus Schaechter.

Un cadru economic stabil şi predictibil de politici economice este esenţial pentru creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Dar stabilitatea macro­eco­nomică în mod clar nu este suficientă singură, ci trebuie să fie combinată cu reforme structurale, a explicat reprezentanta FMI.

Ea a afirmat că redresarea economică a accelerat şi „va continua să accelereze“. Anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%, iar în primul trimestru din acest an ritmul de creştere a PIB a fost de 2,2%, dublu faţă de estimări.

FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere econo­mi­că a României pentru 2013 la 2%, avansul PIB ur­mând să fie de 2,25% anul viitor, cu o contribuţie mai mare din partea investiţiilor şi a cererii interne.  Iar fon­durile europene, dacă vor fi atrase de România, ar putea să impulsioneze creşterea economică.

Andrea Schaechter a „recomandat“ autorităţilor române, ministerelor să se abţină de la „intervenţii“ în conducerea companiilor de stat, fiind necesar ca managementul să fie lăsat pe mâna managerilor pri­vaţi, care trebuie selectaţi într-o manieră transpa­rentă, aşa cum prevede legea.

La capitolul reforme, ea a insistat în special pe sectorul sanitar, susţinând că această reformă este esen­ţială pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor sani­tare, cu eficientizarea cheltuielilor şi asigurarea suste­nabilităţii financiare.

„Ministerul Sănătăţii are un plan de acţiune. Acum este esenţial să se implementeze acest plan, să se evalueze rezultatele şi un pas-cheie ar fi să se defi­neas­că pachetul de bază al serviciilor care sunt asi­gu­rate beneficiarilor, de ce pot să beneficieze românii în acest pachet de sănătate. Serviciile naţionale trebuie să fie oferite prin acest pachet de bază, iar serviciile suplimentare, printr-o asigurare suplimentară.“

Stimularea investiţiilor şi eficienţei în sectorul energetic şi cel al transporturilor şi ineficienţa între­prin­derilor de stat sunt alte preocupări ale FMI.

La nivelul sectorului financiar este importantă con­so­lidarea bilanţurilor băncilor, în mod special, prin abor­darea împrumuturilor neperformante bancare ce au un volum considerabil. Aceste credite neperfor­mante trebuie să fie „rezolvate“ cumva astfel încât băncile să poată spori creditarea şi să susţină redresa­rea economică, în opinia lui Schaechter.
 

Ce a spus Andrea Schaechter, negociatorul-şef al Fondului Monetar Internaţional, despre reformele structurale

Sectorul sanitar

  • Reforma în sectorul sanitar este esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor sanitare, cu eficientizarea cheltuielilor şi asigurarea sustenabilităţii financiare;

  • Ministerul Sănătăţii are un plan de acţiune. Acum este esenţial să se implementeze acest plan, să se evalueze rezultatele şi un pas cheie ar fi să se definească pachetul de bază al serviciilor care sunt asigurate beneficiarilor, de ce pot să beneficieze românii în acest pachet de sănătate. Serviciile naţionale trebuie să fie oferite prin acest pachet de bază, iar serviciile suplimentare printr-o asigurare suplimentară;

  • Ministerul urmăreşte creşterea eficienţei sistemului de sănătate, accentul fiind în prezent pe serviciile spitaliceşti;

  • Se urmăreşte o redirecţionare către serviciile de asistenţă primară şi în ambulatoriu, ceea ce ar reduce substanţial costurile din sistemul de sănătate şi ar elibera deci resurse care ar putea fi folosite în alte domenii şi ar îmbunătăţi calitatea serviciilor;

  • Creşterea calităţii serviciilor medicale este un obiectiv prioritar pe agenda guvernului, dar pentru a obţine astfel de servicii trebuie asigurată şi o finanţare adecvată. Este necesară analizarea posibilităţilor de câştiguri şi de eficienţă în sistem.

Privatizări şi management privat

  • Există intenţia să fie majorate deţinerile private în companiile de stat, care au fost deja anunţate anterior. Predominant este vorba de acţionariat minoritar, deci oferte publice iniţiale, în mare parte în sectorul energetic;

  • Privatizarea CFR Marfă a fost un punct important în programul anterior, dar la acest moment nu ştiu ce aş putea să speculez. Noi presupunem că privatizarea va merge înainte aşa cum s-a anunţat. Vom lăsa procesul să se deruleze aşa cum trebuie şi aşteptăm şi noi să vedem finalizarea acestei privatizări la CFR Marfă;

  • Va fi important ca autorităţile să se reţină de la „intervenţii“ în conducerea companiilor de stat, ministerele de resort să se abţină să intervină în conducerea acestor întreprinderi. Conducere care ar trebui lăsată pe mâna managerilor privaţi, care trebuie selectaţi într-o manieră transparentă, aşa cum prevede legea. Pentru noi este foarte important ca Ordonanţa 109 privind guvernanţa corporativă să fie urmată în spiritul şi litera ei.

  • Alte reforme se referă la întreprinderile de stat ineficiente, stimularea investiţiilor şi eficienţei în sectorul energetic şi cel al transporturilor, domenii-cheie pentru sporirea competitivităţii României şi pentru a avea o creştere economică pe termen lung. Este nevoie de investiţii adiţionale în energie şi sectorul de transport;

  • Au fost iniţiate reforme structurale, un exemplu fiind introducerea noului cadru de reglementare şi de formare a preţurilor în sectorul energetic.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 1.08.2013

AFACERI DE LA ZERO