Eveniment

FMI vine la Bucureşti. Prima problemă: Cu cât va creşte economia în 2012. A doua: Ce decizie va lua Guvernul în legătură cu pensiile

FMI vine la Bucureşti. Prima problemă: Cu cât va creşte economia în 2012. A doua: Ce decizie va lua Guvernul în legătură cu pensiile

Foto: Ovidiu Dumitru Matiu

Autor: Victor Rotariu

22.10.2011, 16:57 493

Marţi, 25 octombrie, va începe vizita oficială a FMI şi CE în vederea unei noi evaluări a acordului de tip preventiv semnat de România cu cele două instituţii în această primăvară. Discuţiile se anunţă foarte aprinse, mai ales în contextul în care, susţin economiştii, în contextul reducerii drastice a prognozei economice, Guvernul Boc ar putea fi nevoit să ia noi măsuri de austeritate, pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB în 2012.

Tema centrală a discuţiilor va fi bugetul pe anul viitor, al cărui proiect nu a fost încă prezentat de către cabinetul Boc sub motivul că se aşteaptă estimările FMI şi CE privind unii indicatori macroeconomici. Conform legii, proiectul de buget pe anul viitor trebuie prezentat Parlamentului până pe data de 15 octombrie, informează Gândul.

Premierul Emil Boc a declarat vineri seară că România nu îşi poate permite derapaje populiste, mai ales în contextul economic actual. "Bugetul pentru 2012 se va întinde atât cât ne va permite plapuma. România nu îşi poate permite derapaje populiste şi nu are voie să rişte nimic, pentru a nu ajunge în situaţia Greciei. Trebuie pornit de la politici extrem de echilibrate şi raţionale", a declarat premierul la postul public de televiziune.

Discuţiile vor fi aprinse nu doar pentru că Guvernul va trebui să prezinte soluţii concrete pentru a respecta ţintele impuse în contextul reducerii prognozei de creştere economică la jumătate, ci şi pentru că Executivul are o serie întreagă de restanţe.

Lupta pe creşterea PIB: FMI spune că e 2% iar Guvernul ar vrea 3%

"În ceea ce priveşte restructurarea companiilor de stat vorbim despre întârzieri pe linie. Trebuie să vedem care este valoarea arieratelor, care, oricum, ar fi trebuit să fie zero de mul timp. În acelaşi timp, s-a întârziat şi programul de privatizări anunţat, fie că a fost vorba despre eşecul din cazul Petrom, fie listarea unor pachete minoritare la alte companii de stat", a declarat pentru gândul Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

Dumitru explică faptul că, inevitabil, reducerea prognozei de creştere economică de la 3,5-4% din PIB, la circa 2%, după cum a declarat recent Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, va necesita noi măsuri din partea Guvernului.

Surse oficiale au declarat recent pentru gândul că Guvernul mizează, în proiectul de buget pe care îl va prezenta FMI şi CE, pe o prognoză de creştere economică de circa 3% din PIB, respectiv un punct procentual mai mare decât cea făcută public de Franks.

"Guvernul trebuie să propună măsuri concrete şi mai ales credibile. Putem vorbi despre reducerea evaziunii, de exemplu. Dar vorbim despre acest lucru de 20 de ani, timp în care, se pare, evaziunea a crescut. Nu. Este nevoie de măsuri reale, care pot contribui în scurt timp la echilibrarea bugetului astfel încât să fie atinsă ţinta unui deficit bugetar de 3% din PIB", explică economistul-şef al Raiffeisen.

Cabinetul Boc poate alege trei mari direcţii pentru a se încadra în ţinta stabilită: majorarea veniturilor (reducerea evaziunii sau majorarea anumitor taxe şi impozite), scăderea cheltuielilor (reducerea anumitor bugete) sau un amestec între cele două.

Ce se va întâmpla cu banii pentru indexarea pensiilor

Discuţiile dintre cele două părţi ar putea fi cu atât mai aprinse cu cât, în urmă cu doar câteva zile, ministrul Muncii, Sulfina Barbu, a declarat că a cerut ministerului Finanţelor Publice să ia în considerare o eventuală indexare, cu 6,5%, a pensiilor de stat.

"Rezultă practic o indexare cu 6,5% în medie, ceea ce ar însemna un impact bugetar de aproximativ trei miliarde de lei. Aşteptăm datele de la Ministerul de Finanţe să vedem dacă există aceste resurse financiare", a declarat Barbu, cu ocazia audierilor din Comisia de Buget a Camerei Deputaţilor.

Ministerul de resort a revenit ulterior cu o precizare oficială, în care se subliniază că instituţia a trimis Finanţelor două variante de buget. "Prima variantă este fără indexarea pensiilor. A doua variantă este indexarea pensiilor, cu rata inflaţiei, dacă şi numai dacă există resurse financiare pentru ca acest lucru să se întâmple", se precizează în comunicatul oficial al ministerului.

Cu doar o zi înainte de declaraţia ministrului Muncii, şeful Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat că în ceea ce priveşte decizii cum ar fi majorări salariale sau măriri de pensii "trebuie să fim prudenţi".

În acelaşi timp însă, după cum reiese din strategia fiscal-bugetară pentru 2012-2014, Guvernul a "pus deoparte" o majorare de 3,87 miliarde de lei la capitolul asigurări sociale de stat, respectiv pensii. Astfel, în timp ce pentru anul în curs cheltuielile bugetului de pensii au fost stabilite la 47,86 miliarde de lei, în strategia fiscal-bugetară Guvernul precizează că aceste cheltuieli vor fi plafonate la 51,73 miliarde de lei.

Cum credea Guvernul că va arăta bugetul pe 2012 la o creştere economică de 3,5-4% din PIB

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470