O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine miercuri la Bucureşti. Misiunea FMI se desfăşoară în perioada 3-12 septembrie şi este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale.
Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuţiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei româneşti şi a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică şi execuţia bugetului statului.
Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creştere economică pentru finele anului.
Întrebarea este, însă, cum văd reprezentanţii FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creştere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%.
Deficitul bugetar al guvernului va fi, aşa cum a menţionat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparaţie, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, şi-a bugetat un deficit de 7% din PIB.
În aceeaşi vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creştere dintre ţările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, aşa cum arată datele de la Finanţe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut.
Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internaţională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată şi nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgenţă, dar cu condiţii precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creşteri de taxe.
Sursele Gândul din coaliţia de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanţa fără probleme. Alte surse apropiate discuţiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se aşteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituţia.
Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuţia bugetului pe primele şapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar şi cheltuielile s-au majorat, menţinând presiunea pe buget.
Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârşitul anului, după o creştere accelerată în ultimii cinci ani.
„Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare.
Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuşi a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB.
„Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanţe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan.
Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat pieţele financiare, printr-o declaraţie în Bloomberg, cea mai importantă publicaţie pentru investitorii internaţionali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”.
Afirmaţiile premierului au produs nelinişte în rândul investitorilor, dar şi în coaliţia de guvernare.
„Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declaraţie de genul ăsta care influenţează, cred că a fost o greşeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu ştie economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte”, a spus Mihai Tudose, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuţ Cristache, difuzată pe Gândul.
În ciuda declaraţiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanţelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situaţia de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanţa, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”.
„Este cea mai mare greşeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există aşa ceva. Avem fonduri europene la dispoziţie, avem buffer, Banca Naţională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanţare în pieţele internaţionale. Acord faci când nu te mai finanţează nimeni”, au precizat sursele Gândul.
Alte surse apropiate discuţiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment.
Fondul Monetar Internaţional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum şi capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puţin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie.
Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% şi 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuţia la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare.
Impozitarea capitalului şi a proprietăţii = Impozitul pe dividende ar creşte de la 8% la 10%. Taxa pe teren şi clădiri ar fi comasată, iar scutirile limitate. Pragul pentru microîntreprinderi ar fi redus drastic, apropiat de cel pentru TVA.
Impozitele pe consum = FMI recomandă creşterea graduală a TVA: de la 19% la 20% în 2025 şi apoi la 21%, apropiindu-se de media europeană. Accizele pe tutun, alcool, vin şi combustibili ar trebui majorate, iar taxarea suplimentară a carbonului ar urma să fie însoţită de sprijin pentru gospodăriile cu venituri mici”, se menţiona în recomandările FMI din iunie 2025.
Fondul Monetar Internaţional este instituţia financiară globală care sprijină statele membre aflate în dificultate, prin consultanţă şi acorduri de finanţare. România este membră FMI din 1972 şi a încheiat mai multe acorduri de împrumut în ultimele decenii, cel mai notabil în timpul crizei economice din 2009, când pachetul de sprijin de aproape 13 miliarde de euro a fost însoţit de măsuri dure de austeritate: tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, creşterea TVA de la 19% la 24%.
De fiecare dată, relaţia cu FMI a venit şi cu condiţionalităţi. În schimbul sprijinului financiar, România a fost obligată să reducă deficitul, să restructureze cheltuielile şi să implementeze reforme economice majore.
