♦ Dacia şi 30 de furnizori din top 100 Argeş au împreună 45 mld. lei afaceri din 73,4 mld. lei ai topului şi 28.200 din cei 51.300 de angajaţi ♦ Alţi 24 de furnizori ai uzinei apar între locurile 101 şi 300 ale judeţului ♦ Kärcher, Haulotte, Steinel, Kirchhoff sau Nidec nu au contract cu Dacia, dar au venit la Piteşti pentru oamenii şi lanţul de furnizori formaţi de uzină ♦ Lear şi Leoni au pierdut împreună peste 2.500 de angajaţi în doi ani – primul semnal că scăderea de la Mioveni se propagă în judeţ.
La nivel naţional, industria auto are 15 companii în top 100 cele mai mari firme din România. În Argeş, un singur producător auto ocupă, direct sau prin furnizorii lui, 31 de locuri din top 100 al judeţului: Automobile Dacia, cu 29,9 mld. lei afaceri, şi 30 de companii care trăiesc din contractele cu ea.
Uzina de la Mioveni a încheiat 2025 cu afaceri de 29,9 mld. lei, în creştere cu 7,6%, un profit de 629 mil. lei şi 10.556 de angajaţi. În jurul ei, în acelaşi top 100 al judeţului, stau 30 de companii care trăiesc din contractele cu Dacia: 24 de producători de piese, un centru de servicii pentru oţel, trei operatori logistici şi două firme de servicii industriale. Împreună au 15,1 mld. lei afaceri şi 17.600 de angajaţi – 1,7 salariaţi la furnizori pentru fiecare salariat al uzinei. Cei mai mari sunt Horse Romania, fosta uzină mecanică a Daciei (5,5 mld. lei), producătorii de scaune Lear (1,4 mld. lei) şi Adient (982 mil. lei), Euro Auto Plastic Systems, Bamesa Oţel, Leoni şi GIC Nosag Metal. Sub locul 100 mai apar alţi 24 de furnizori, de la Cor.Tubi şi Landi Renzo la Segula, iar cei 15 transportatori rutieri din top, cu 2,5 mld. lei afaceri, nici nu au fost număraţi, deşi o bună parte din marfa care pleacă din Piteşti pleacă tot de la Mioveni. Adunate, uzina şi furnizorii ei înseamnă 45 mld. lei din cei 73,4 mld. lei ai întregului top 100 argeşean – 61% din cifra de afaceri – şi 28.200 din cei 51.300 de angajaţi, adică 55%. Al doilea pol al judeţului nu este industrial, ci farmaceutic: grupul Fildas-Catena, cu şase companii în top, are 14,8 mld. lei. Două nuclee fac astfel peste 80% din topul judeţului.
Restul industriei prelucrătoare din top 100 – 21 de companii, cu 5,8 mld. lei afaceri şi 6.600 de angajaţi – este a doua parte a poveştii.
CER Cleaning Equipment (fabrica Kärcher de la Curtea de Argeş, 1,2 mld. lei), Haulotte, Steinel Electronic, Elemaster, Askoll, Nidec sau Kirchhoff Automotive, care ambutisează la Piteşti piese pentru Volkswagen, Daimler, Ford şi PSA, nu livrează nimic Daciei. Toate au venit însă într-un judeţ în care o fabrică de maşini a format, în peste cinci decenii, zeci de mii de muncitori şi ingineri obişnuiţi cu standardele auto, o reţea de subcontractori şi transportatori şi şcoli de profil. Acesta este ecosistemul de care beneficiază de infrastructură şi cei care nu vând Daciei nimic.
Dependenţa care a construit Argeşul devine acum riscul lui. Dacia a coborât de la 11.457 de angajaţi în 2023 la 10.556 în 2025, a înjumătăţit investiţiile şi a renunţat la proiectul de 400.000 de unităţi pe an, în timp ce noul Spring se face în Slovenia, Striker în Turcia, iar Katrin Adt, CEO Dacia, a spus că nu are „niciun proiect pentru uzina de la Mioveni pe care să-l pot comunica”. Efectul a ajuns deja la furnizori: angajaţii celor 30 din top 100 au scăzut de la 19.100 la 17.600 într-un singur an, şase au închis 2025 pe pierdere, iar Lear a coborât de la 4.583 de angajaţi în 2023 la 2.871, Leoni de la 2.776 la 1.948 – mai mult decât a pierdut Dacia însăşi. Este tiparul găsit de ZF şi la nivel naţional, unde şase dintre cei mai mari furnizori ai Daciei, cu aproape 23.000 de angajaţi, resimt deja scăderea producţiei de la Mioveni.
„Noi nu plecăm de la zero în România, am investit 4 miliarde de euro”, a spus Mihai Bordeanu, şeful Dacia în România. Topul Argeşului arată ce s-a construit cu aceşti bani dincolo de gardul uzinei.
