Producţia de fructe a crescut cu 40% în ultimul deceniu, de la 1,3 milioane de tone în 2009 la 1,8 milioane de tone în 2018, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Producţia a crescut odată cu apariţia programelor de finanţare europene, care au stimulat înfiinţarea de noi livezi, mai productive. Datele INS iau în calcul toată producţia de fructe din România, de la plantele fructifere până la fructele de pădure, din livezi, dar şi din grădinile familiale.
„În ultimii ani programele de finanţare europene, aflate sub tutela Ministerului Agriculturii, au stimulat înfiinţarea noilor livezi, iar înlocuirea suprafeţelor de pomi bătrâni cu puieţi tineri a dus la livezi mai productive“, a spus Aurel Tănase, preşedintele Organizaţiei Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare (OIPA) Legume-Fructe. De exemplu, dacă în urmă cu cinci ani producţia unui pom fructifer era de 12 kilograme de fructe în medie, în 2018 producţia a fost de 23 de kilograme de fructe/ pom.
Pentru redresarea sectorului pomicol Ministerul Agriculturii a început să deruleze din 2015 prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) un subprogram pomicol „Submăsura 4.1a - Investiţii în exploataţii pomicole“, prin care vrea să stimuleze înfiinţarea de plantaţii de pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi, înlocuirea plantaţiilor pomicole îmbătrânite şi în declin cu exploataţii pomicole viabile care să asigure producţii de calitate. Bugetul total alocat acestei submăsuri în 2019 este de un milion de euro. Aurel Onigaş, proprietarul companiei Pombis, care exploatează o livadă de 300 de hectare de pomi fructiferi în Bistriţa-Năsăud, pe cea mai mare parte din suprafaţă având meri (245 ha), spune că cererea internă pentru fructe este în creştere.
El vinde atât fructe în stare proaspătă, cât şi sub formă procesată, ca sucuri. El cultivă şi prune pe o suprafaţă de 45 de hectare şi cireşe pe 10 hectare.
De altfel, s-au înfiinţat şi multe pepiniere care oferă material săditor pentru înfiinţarea livezilor de pomi fructiferi. Totodată se conturează şi un trend în înfiinţarea culturilor de fructe de pădure.
Raluca Almagianu a investit în urmă cu trei ani într-o cultură de 0,3 hectare de mure într-o localitate din judeţul Alexandria, iar anual produce circa 10.000 de kilograme de fructe.
„Am pornit din pasiunea pentru mure. Mi s-a părut interesantă această cultură şi nu foarte greu de întreţinut. Am început cu o suprafaţă de 0,3 hectare, pe care am menţinut-o. Este cerere pe piaţa locală pentru aceste fructe, am clienţi de când am început“, spune Raluca Almagianu, fondatoarea Grădina cu Mure. Ea vinde producţia în oraşele Alexandria şi Roşiorii de Vede, livrând-o personal.
Conform specialiştilor, o cultură de fructe de pădure presupune investiţii mai mari decât o cultură de cereale, însă veniturile realizate din producţia de fructe de pădure este net superioară celei de cereale. De exemplu, o cultură de fructe de pădure presupune investiţii mai mici cu irigaţiile şi necesită o suprafaţă de teren mai mică. De altfel, sunt anumite soiuri cu un randament foarte bun, care dau peste 10 kilograme de fruct/ plantă. Preţul unui kilogam de mure este în medie de 10 lei, pe când preţul unui kilogram de grâu este de 0,6-0,8 lei.
În România consumul de fructe pe cap de locuitor este de circa 80 de kilograme de fructe/an, arată datele de la Ministerul Agriculturii. Potrivit Eurostat numai 42% din români consumă fructe în mod regulat. Spre comparaţie, 85% din italieni consumă zilnic fructe, urmaţi de portughezi, unde 81% din populaţie preferă astfel de produse, pe care le includ în dieta zilnică.