Eveniment

Franţa anunţă căderea economiei cu 6% în T1. Germania anticipează -2% în T1 şi o cădere de 4,2% pe întreg anul. În România, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză menţine ca prima ştire pe site previziunea de creştere a economiei cu 4,1% în 2020, într-o vreme în care datele Ministerului Muncii consemnează intrarea în şomaj a peste 1 mil. de oameni

Franţa anunţă căderea economiei cu 6% în T1. Germania anticipează -2% în T1 şi o cădere de 4,2% pe întreg anul. În România, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză menţine ca prima ştire pe site previziunea de creştere a economiei cu 4,1% în 2020, într-o vreme în care datele Ministerului Muncii consemnează intrarea în şomaj a peste 1 mil. de oameni

Autor: Iulian Anghel

08.04.2020, 12:51 262

Pandemia a declanşat o recesiune severă în Germania. Economia ţării (principalul partener comercial al României) va scădea cu 4,2% în acest an. Foarte probabil că produsul intern brut s-a redus cu 1,9% în primul trimestru al anului 2020. În al doilea trimestru, acesta va scădea cu 9,8%.

„Aceasta este cea mai puternică scădere trimestrială înregistrată vreodată în Germania de când conturile naţionale înregistrează evoluţiile trimestriale, adică din 1970”, aprecia în această dimineaţă, ifo, Institutul german de Cercetări Economice, cu sediul la Munchen – unul dintre cele mai prestigoase centre de cercetări economice din Germania. Datele mai multor institute au conturat tabloul de mai sus - German Institute for Economic Research (DIW Berlin), ifo Institute (Munich), Kiel Institute (IfW Kiel), Halle Institute for Economic Research (IWH), şi RWI (Essen).

În Franţa, PIB-ul va consemna o cădere de circa 6% în T 1 , trimestru la trimestru, iar ţara a intrat în recesiune tehnică, după ce, în T 4 /2019, înregistrase o scădere de 0,1%, a anunţat astăzi Banca Naţională a Franţei. Ca şi în Germania, căderea din T1 este una “istorică” – cea mai mare prăbuşire trimestrială din 1945 încoace, mai mare chiar decât prăbuşirea din vara lui 1968 (minus 5,9%), în vremea amplelor proteste studenţeşti.

În România, guvernul a anunţat că se confruntă cu o scădere a veniturilor şi cu o creştere a cheltuielilor şi a cerut companiilor să-şi plăteasc datoriile către buget. Dar nicio cifră nu a fost anunţată, nu este clar pe ce date se bazează strategia de răspuns la criză. Comisia Naţională de Strategie şi de Prognoză, pe datele căreia guvernul îşi fundamentează politicile publice, ţine încă pe site-ul propriu, la loc de cinste (prima ştire a secţiunii pronoze), prognoza de creştere din iarnă, potrivit căreia economia Românie va avansa cu 4,1% în acest an, cu  creştere a numărului de salariaţi cu 1,7%, o creştere a salariilor cu 6,6% şi o rată a şomajului la minime istorice, 3,7%.

Realitatea este că, de la debutul crizei până la 7 aprilie, pe datele publicate zilnic de Ministerul Muncii, 994.407 de contracte de muncă individuale fuseseră suspendate (şomaj tehnic) şi 194.824 de alte contracte fuseseră desfăcute. Acest lucru înseamnă peste 20% din numărul contractelor de muncă existente la finalul lui 2019 (în jur de cinci milioane de contracte de muncă).

AFACERI DE LA ZERO