Furtuna perfectă: România trece prin cea mai grea perioadă. Guvernul ar putea cădea, valul 4 al pandemiei blochează din nou sistemul sanitar, preţurile cresc, industria intră într-un nou blocaj, iar oamenii nu mai au încredere în autorităţi

România întruneşte toa­te condiţiile pen­tru furtuna perfectă, cu crize pe toate pla­nu­rile - politic, sa­nitar, economic şi social -,  la care ni­meni nu s-ar fi gândit în urmă cu 2-3 luni. Numărul de pacienţi care au nevoie de terapie intensivă creşte, dar în spitale nu mai sunt locuri disponibile deşi avertismente din partea medicilor au fost. Guvernul condus de Florin Cîţu ar putea să cadă astăzi, ceea ce în­seam­nă că, în cazul în care va fi nevoie de o decizie majoră, nu va avea cine să o ia.

România nu a reuşit să îşi valo­rifice niciodată resursele, de când există date economice, iar acest lu­cru ţine de faptul că nu avem capa­citatea de a finaliza obiective – le de­senăm, le discutăm, dar nu le fina­lizăm, este de părere profesorul uni­ver­sitar Mircea Coşea.

„Noi n-avem în acest moment li­der, nici măcar conducător. N-avem nici guvern, n-avem nici măcar pre­şe­dinte. E o ţară care merge aşa, ca plu­ta pe apă. Preşedintele se ţine nu­mai de lucruri fără sens, vorbeşte pros­tii. Dacă preşedintele ţării spu­ne că statul este eşuat e ceva îngro­zi­tor, înseamnă că el şi guvernul lui sunt eşuaţi. La Guvern sunt cei mai me­diocri oameni posibili, iar Parla­mentul nu funcţionează. E vraişte, e o ţară neguvernată. Asistăm la o de­că­dere a instituţiilor statului român ca urmare a oamenilor care repre­zintă aceste instituţii. Oameni ne­pre­gătiţi, necinstiţi, carierişti şi ne­patrioţi“, a spus profesorul Mircea Coşea. El a adăugat că, dacă cei care sunt în funcţii de conducere ar fi patrioţi, ar fi mai legaţi de ceea ce cer românii, pentru că „românul nu cere marea cu sarea, cere să fie lăsat în pace şi să trăiască ca lumea“, însă lucrul acesta nu este îndeplinit câtă vreme mă­surile se schimbă de la o oră la alta, iar oamenii simt că autorităţile îşi bat joc de ei.

Incendiile din spitale au con­dus la 42 de decese doar în ulti­mul an, iar oamenii nu ştiu dacă să-şi trimită copiii la şcoală sau dacă ar trebui să poarte masca pe stradă. Măsurile şi declaraţiile contra­dic­to­rii din ulti­mele zile au accentuat lip­sa de încredere a poporului în auto­rităţi. Iar această lipsă de încredere se trans­pune, automat, şi într-o reticen­ţă faţă de vaccinare (doar 35% din populaţie este vaccinată).

Valul 4 al pandemiei de COVID-19 pune o presiune uriaşă pe spitale şi pe medici, în contextul în care zilnic se prezintă din ce în ce mai mulţi pacienţi în unităţile medi­cale, pe măsură ce incidenţa creşte. Ieri, unu din 100 de locuitori ai Bucu­reştiu­lui era confirmat cu COVID, in­ci­denţa în Capitală fiind de 9,64 la mia de lo­cuitori, cea mai mare din jude­ţele din ţară, alături de Ilfov (9,98).

„Prezentările la spital cresc de la o zi la alta, în fiecare săptămână avem cu 30-40% faţă de ce aveam înainte“, potrivit medicului Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Matei Balş.

Iar numărul de paturi de terapie intensivă ocupate l-a depăşit pe cel al locurilor existente pentru prima dată de la debutul pandemiei, în mar­tie 2020. Avem 1.444 de paturi în ATI şi o rezervă de doar 120 de paturi care pot fi activate în spitale. În total, sunt 1.468 de pacienţi internaţi în ATI, iar managerii spita­lelor au ocupat chiar şi holurile pentru a primi oamenii bolnavi.

În acelaşi timp, spitalele funcţio­nează peste capacitate, în contextul în care unităţile medicale vechi nu suportă o încărcare mai mare în secţiile de ATI din cauza circuitelor electrice şi de oxigen vechi, în care nu s-a mai investit. Rezultatul lipsei de investiţii a ieşit la suprafaţă în tragedii precum incendiile de la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ, Spitalul Matei Balş sau Spitalul de infecţioase Constanţa.

Peste criza politică şi sanitară se suprapune şi o criză economică. Infla­ţia a depăşit 5,2% în august, preţurile la energie cresc în mod galopant, iar facturile de la iarnă vor fi mult mai mari în contextul în care, din nou, mii de angajaţi ar putea să fie obligaţi să stea, temporar, acasă. Uzina Dacia de la Mioveni, cel mai mare producător industrial al Ro­mâ­niei şi cel mai mare exportator, strânge de la începutul anului 25 de zile fără producţie din cauza lipsei microcipurilor, ultimele opriri fiind chiar în primele zile ale lunii septem­brie. Caculele ZF arată că cele 25 de zile în care Dacia a fost oprită înseamnă aproape 40.000 de maşini lipsă, cu o valoare de piaţă de circa 600 mil. euro.

Criza însă nu afectează doar industria auto, ci lanţul merge spre firmele de transport, inclusiv spre cele implicate în trasportul internaţional.