Eveniment

Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency: O creştere minimă de 30% a bugetului dedicat securităţii poate fi suficientă pentru a limita potenţialul de fraudă internă în companii

Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency: O creştere minimă de 30% a bugetului dedicat securităţii poate fi suficientă pentru a limita potenţialul de fraudă internă în companii

Gabriel Zgunea, CEO al Corporate Intelligence Agency

Autor: Alexandra Cepăreanu

24.11.2021, 17:54 71

În urma mutării angajaţilor în mediul online şi implementării muncii hibrid, aproximativ 40% din companiile din România şi-au îmbunătăţit sau sunt în proces de a îmbunătăţi sistemele de protecţie împotriva fraudelor, având în vedere că jumătate dintre companiile active pe piaţă au sesizat sau acuzat cazuri crescute de fraudă internă sau din exterior de la începutul pandemiei, arată o analiză realizată de Corporate Intelligence Agency, companie care se ocupă cu identificarea şi documentarea fraudelor în companii.

„În mediul de business românesc, cu excepţii, lipseşte cultura prevenţiei, companiile având un comportament reactiv. Abia când se întâmplă ceva organizaţiile devin preocupate de investiţii în procese sau proceduri şi sisteme care să le permită continuarea activităţii. Pentru a-şi continua dezvoltarea în astfel de perioade, liderii din companii trebuie să îşi adapteze mentalitatea de business şi la situaţii de criză şi să investească în sisteme de prevenţie, control şi pregătirea angajaţilor pentru adaptarea la condiţii excepţionale de lucru”, a spus Gabriel Zgunea, CEO al Corporate Intelligence Agency într-un comunicat.

El a adăugat că o creştere minimă de 30% a bugetului dedicat securităţii poate fi suficientă pentru a limita potenţialul de fraudă internă în organizaţii.

Analiza realizată de Corporate Intelligence Agency arată că odată cu munca de acasă fenomenul infracţional a crescut cu circa 40% în privinţa cazurilor de fraudă. De asemenea, o parte dintre acestea reprezintă infracţiuni din interior ce pot fi depistate chiar de angajator.

„Experienţa ultimilor doi ani a demonstrat riscurile muncii de acasă şi hibrid, printre practicile adoptate care vulnerabilizează companiile fiind contracte încheiate pe diferite sisteme de mesagerie, dezvăluirea de date sensibile în e-mailuri private, nesecurizate, folosite de hackeri pentru operaţiuni de ransomware sau chiar atacurile tip audio deepfake sau fraude comise de angajaţi, precum însuşirea de baze de date, corespondenţă şi tehnologie.”

De asemenea, pentru a limita vulnerabilităţile, mai ales în contextul muncii remote şi în sistem hibrid, companiile trebuie să facă o analiză a noilor riscuri şi realităţi, să îşi adapteze şi îmbunătăţească sistemele de securitate, dar şi să implementeze noi proceduri, teste şi scenarii de lucru.

„Este o abordare riscantă din partea unei companii să nu exercite funcţia de control din raţiuni de menajare a confortului psihic a angajatului sau care ţin de cultura organizaţională, dacă există suficiente semnale care indică o posibilă fraudă”, a spus Dan Rusu, Senior Partner în cadrul Corporate Intelligence Agency

AFACERI DE LA ZERO