Gata cu politica! Stăviliţi seceta, atrageţi fonduri UE, listaţi RA-APPS pe bursă, puneţi manageri privaţi şi treceţi munţii cu o autostradă
Ziarul Financiar a identificat 10 puncte-cheie de pe agenda guvernului de care miniştrii trebuie să se apuce nu de mâine, ci de astăzi, pentru a relansa economia.
În primul rând, trebuie stăvilită seceta printr-un program naţional de irigaţii. Apoi, pe agendă trebuie să fie privatizarea managementului companiilor de stat până la sfârşitul acestui an.
De asemenea, pentru a nu mai exista probleme similare cu vila Dante, Regia Autonomă a Protocolului de Stat trebuie să fie listată la bursă şi trecută sub administrare privată. Acestea sunt trei chestiuni de primă urgenţă, pe care guvernul trebuie să le rezolve în primul rând.
Urmează crearea de noi locuri de muncă şi accelerarea dezvoltării sectoarelor unde pot fi create locuri de muncă cu grad înalt de calificare -cum este industria IT&C sau industria energetică, unde România are un uriaş avantaj competitiv şi resurse umane bine pregătite. Apoi, impulsionarea creării de noi întreprinderi printr-un program Prima Întreprindere prin care statul să garanteze pentru firmele nou-înfiinţate care au nevoie de finanţare bancară pe baza unui plan de afaceri.
În infrastructură, misiunea guvernului este simplă: toate eforturile pentru trecerea munţilor cu o autostradă. Trebuie să decidă dacă autostrada va fi făcută pe la Sibiu sau pe la Braşov, dar cât mai repede, pentru ca până în 2016 să fie gata necesara traversare a Carpaţilor în regim de autostradă. Aceasta va aduce un plus la PIB de cel puţin 1% pe an ca urmare a traversării mai rapide de către forţa de muncă şi de mărfuri.
Duceţi RA-APPS pe bursă şi desemnaţi management privat
Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), instituţie cu peste 2.000 de angajaţi care administrează active de circa 900 de milioane de euro, ar trebui dusă pe bursă pentru transparentizare şi recrutat un management privat, în vederea revenirii pe profit şi evitării unor noi scandaluri legate de utilizarea proprietăţilor.
În ultima perioadă Regia a scos la licitaţie spre vânzare mai multe active, dar puţine sunt proprietăţile care într-adevăr au stârnit interesul cumpărătorilor.
Într-o perioadă în care piaţa imobiliară abundă de active recuperate de bănci sau deţinute de către diverşi investitori imobiliari prinşi pe picior greşit, încercarea de valorificare a portofoliului RA-APPS prin vânzare nu este în prezent cea mai bună soluţie, potrivit consultanţilor.
Activele ar trebui împărţite pe categorii de produse şi stabilite strategii pe termen mediu şi lung, iar organizarea sub forma unui fond imobiliar listat este în prezent cea mai bună soluţie.
Facilităţi pentru crearea de noi locuri de muncă
Crearea de noi locuri de muncă ar trebui să fie cea mai mare preocupare a Guvernului, pentru că doar aşa se poate stimula creşterea consumului, care în perioada 2009 - 2011 a înregistrat un declin cumulat de 20%. Având în vedere că investiţiile străine au înregistrat un minim istoric de doar 19 milioane de euro în mai, este puţin probabil ca o creştere a gradului de ocupare să se facă pe fondul noilor investiţii, cât mai degrabă prin oferirea de facilităţi pentru extinderea activităţilor companiilor existente. În Ungaria, un program al guvernului are ca scop reducerea la jumătate a contribuţiilor de asigurări sociale pentru mai multe categorii de angajaţi, precum cei cu vârsta sub 25 de ani sau cei de peste 55 de ani, precum şi simplificarea plăţii impozitelor pentru companiile mici. În România, cei care îşi caută un nou loc de muncă şi au peste 40 - 45 de ani nici măcar nu mai sunt chemaţi la interviurile de angajare. Deşi Ministerul Muncii lucrează de câţiva ani la implementarea unui plan naţional pentru ocuparea forţei de muncă, în continuare există un număr de doar 4,3 milioane de salariaţi în economie la o populaţie de 10 milioane de persoane apte de muncă. În plus, anii de criză au şters peste 600.000 de joburi din economie, care nu au fost recuperate nici după intrarea în vigoare a noului Cod al muncii (mai 2011), care, teoretic, ar facilita procesul de angajare. Reducerea CAS la angajator pentru crearea de locuri de muncă, creşterea salariului minim la valoarea de 850 de lei (faţă de 700 de lei în prezent) şi încă o modificare a noului Cod al muncii sunt doar câteva dintre măsurile economice anunţate de premierul Victor Ponta chiar de la numirea în funcţie. În mai bine de două luni de mandat însă, niciuna din aceste măsuri nu a fost pusă în aplicare sau măcar în dezbatere publică.
Numiţi managerii privaţi
Fără echipe de management formate din oameni aleşi în funcţie de competenţe este puţin probabil ca marile companii de stat să scape de pierderi sau să îşi sporească profiturile. De peste un an înalţii oficiali ai administraţiei publice discută despre introducerea managementului privat la marile companii de stat cu scopul de a le eficientiza sau de a le pregăti pentru privatizare, însă până în prezent niciun CEO privat nu a fost numit într-o funcţie la o companie de stat. În toată această perioadă, Guvernul a cheltuit câteva sute de mii de euro pe consultanţii care l-au ajutat la acest proiect, iar companiile de stat s-au confruntat cu mari probleme financiare, Hidroelectrica, de exemplu, intrând în insolvenţă. Proiectul "CEO la stat", început în toamna anului trecut, a fost "reinventat" de actuala guvernare, astfel că Ministerul Economiei a publicat în această lună documentaţia necesară pentru recrutarea a peste 500 de directori executivi şi non-executivi din 48 de companii de stat. Documentaţia a fost însă retrasă de pe site din cauza solicitărilor de clarificare primite şi nici până în prezent nu a fost actualizată. În paralel, Ministerul Transporturilor a început deja procesul de recrutare, cu ajutorul headhunterilor, pentru selectarea a peste 50 de CEO şi membri în consiliile de administraţie a zece companii de stat, printre care se numără CFR, Tarom, Metrorex sau Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
Luaţi cât de multe fonduri europene mai puteţi!
Creşterea absorbţiei de fonduri europene ar trebui să fie prioritatea zero a Guvernului pentru a suplini căderea investiţiilor străine de la 8 miliarde de euro în 2008 la 1,9 mld. euro în 2011. O soluţie este managementul privat pentru entităţile de administrare a fondurilor UE, aşa-numitele autorităţi de management şi organisme intermediare. Situaţia este cu atât mai dramatică cu cât în cinci ani şi jumătate de când UE a pus la dispoziţie cele 19,6 mld. euro prin intermediul celor 7 programe finanţate din fondurile structurale, România nu a reuşit să absoarbă decât 9,17% din banii "gratis" de la UE, adică mai puţin de 2 mld. euro. În acelaşi timp, turbulenţele de pe pieţele financiare şi criza datoriilor suverane ale statelor europene fac practic imposibil accesul României la finanţări ieftine. În economie ar fi trebuit să intre până acum cel puţin jumătate din totalul sumei alocate de la Bruxelles, însă managementul defectuos al programelor, problemele legate de achiziţiile publice, birocraţia excesivă şi deficitul de funcţionari care lucrează cu fondurile europene au întârziat absorbţia banilor europeni. Mai mult, într-un an în care ar fi trebuit să absoarbă 3,5 mld. euro pentru a nu risca să intre în aşa-numitul proces de dezangajare (adică de pierdere a unor fonduri alocate în 2007), plăţile pentru patru programe au fost întrerupte. Astfel, de la 1 iulie România nu mai trimite către CE cereri de rambursare pentru patru programe operaţionale (Programul Operaţional Regional, Mediu, Transport şi Competitivitate).
Prioritatea zero pentru agricultură: investiţiile în infrastructura de irigaţii
Agricultura, un sector care a adus anul trecut aproximativ 19 mld. euro în economie, a demonstrat în acest an că nu poate fi pentru moment un pilon solid pentru România având în vedere că în lipsa unei infrastructuri dezvoltate de irigaţii producţiile agricole rămân direct dependente de condiţiile meteo. Primele date arată că agricultura va termina anul sub rezultatele din 2011 după ce seceta şi temperaturile ridicate au pus la pământ părţi însemnate din recolte. Singura cifră certă în acest moment, producţia de grâu, arată un declin de o treime faţă de anul precedent. Reducerea acestor volatilităţi este direct dependentă de irigaţii. În ultimii 20 de ani însă suprafeţele irigate au coborât dramatic de la aproximativ 2 mil. hectare până la aproximativ 100.000 de hectare în acest an, adică aproximativ 1,5% din totalul suprafeţelor arabile din România. Pârghiile pe termen scurt pe care oficialii de la Ministerul Agriculturii le au la îndemână pentru combaterea secetei sunt puţine şi au efect limitat: subvenţionarea în continuare a energiei folosite în agricultură sau subvenţionarea fermierilor care decid să îşi ţină producţia în silozuri. Pe termen lung însă toţi şefii de la Agricultură au anunţat proiecte-gigant însă niciunul nu a depăşit stadiul de declaraţie. Canalul Siret-Bărăgan, un proiect început înainte de 1990 şi care are capacitatea de a permite irigarea a 800.000 de hectare, are acum o situaţie incertă după ce Daniel Constantin, noul ministru, a promis un alt proiect de investiţii în agricultură în valoare de 2-3 mld. euro.
Evaluaţi averea imobiliară a statului şi puneţi-o la lucru
Statul, atât prin RA-APPS, cât şi prin Agenţia Domeniilor Statului, Ministerul Apărării, primării sau alte instituţii, stă pe terenuri de miliarde de euro pentru care nu are o strategie clară în vederea unei utilizări cât mai eficiente. Concesiuni, parcări, autostrăzi sau parteneriate public-private pentru diverse proiecte pot da acestor active o utilizare mult mai eficientă. Doar Ministerul Apărării Naţionale are în portofoliu circa 100 de cazărmi nefolosite situate pe aproape 1.600 de hectare de teren ce ar putea face obiectul valorificării în următoarea perioadă, afirmă reprezentanţii MApN, după ce în ultimii doi ani din portofoliul armatei au fost transferate către autorităţile locale 38 de cazărmi cu o suprafaţă de 539 de hectare, o parte dintre acestea fiind folosite pentru realizarea unor locuinţe sociale. Terenul nefolosit, fie că este vorba de agricultură, infrastructură sau proiecte imobiliare, are practic doar o valoare de inventar.
Începeţi marile proiecte din energie
Specialiştii din domeniu spun la unison că România are nevoie de ele, iar cele mai recente date privind evoluţia şomajului sunt un argument în plus de susţinere, dar cu toate acestea marile proiecte energetice nu reuşesc de ani buni de zile să prindă contur. În martie anul acesta, statul trebuia să ştie cu cine va începe construcţia hidrocentralei de un miliard de euro Tarniţa-Lăpuşteşti. Acest proiect ar crea 4.000 de locuri de muncă şi ar permite integrarea în siguranţă în special a proiectelor eoliene contribuind semnificativ la securitatea energetică a României. Din martie însă, România a schimbat două guverne, aşă că a mai rămas puţin timp pentru autorităţi pentru a alerga după investitori astfel încât să pună pe picioare unul dintre cele mai ambiţioase proiecte locale. La fel stau lucrurile şi cu reactoarele 3 şi 4 de la Cernvodă, un alt megaproiect de 4 miliarde de euro. Construcţiile trebuia să înceapă în toamna anului 2010, dar după ce 4 din cei şase investitori s-au retras, statul încă se mai chinuie să aducă firme interesate de acest proiect. Între timp, România continuă să funcţioneze cu termocentrale şi hidrocentrale cu durata de viaţă depăşită, cel mai grav lucru fiind că nici măcar în acest moment nu există o strategie energetică fermă prin care să se stabilească direcţiile de dezvoltare pentru acest sector strategic.
Faceţi Programul "Prima Întreprindere" să încurajaţi antreprenorii
Statul ar trebui să vină cu programe mai apropiate de economia reală, cum ar fi facilităţi pentru înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii, după ce a sprijinit cu garanţii de miliarde de euro vânzarea de credite ipotecare prin "Prima casă". Pe modelul programului "Mihail Kogălniceanu", care se adresează întreprinderilor existente, guvernul ar putea lansa un pachet de măsuri prin care să sprijine cu garanţii sau prin subvenţionarea unei părţi din dobânda la credite întreprinzătorii care prezintă un plan de afaceri solid. Spre exemplu, aceştia ar putea să beneficieze de garanţii de stat de câteva zeci sau sute de mii de euro dacă vor să contracteze un credit pentru dezvoltarea afacerii, în cadrul unui program care să se numească "Prima Întreprindere". Alte facilităţi acordate debutanţilor în afaceri ar fi scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru un anumit număr de salariaţi sau subvenţionarea cu 50-70% a dobânzii la creditele contractate. Apariţia de noi întreprinderi este vitală pentru dezvoltarea economiei după ce criza a închis zeci de mii de firme în ultimii trei-patru ani.
Faceţi o autostradă prin munţi
Ministerul Transporturilor are în acest moment două variante pentru a traversa munţii cu o autostradă: fie pe ruta Sibiu-Piteşti, fie pe ruta Comarnic-Braşov-Făgăraş. Deocamdată niciuna dintre cele două autostrăzi nu se află în construcţie şi nici măcar fondurile prin care se va finanţa realizarea celor două şosele nu sunt încă stabilite. Guvernul şi Ministerul Transporturilor ar trebui să grăbească procesul de construcţie a cel puţin uneia dintre cele două autostrăzi, în contextul în care acestea au un impact major asupra economiei. Dacă aparent rolul celor două autostrăzi este diferit, Sibiu-Piteşti urmând să fie folosită mai mult pentru transportul de marfă, iar Comarnic-Braşov-Făgăraş pentru turism, ambele sunt de o importanţă majoră. Autostrada Comarnic-Braşov este cunoscută ca fiind unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri ale Ministerului Transporturilor, în condiţiile în care a fost la un pas de a fi construită în parteneriat public-privat, dar pe ultima sută de metri cele două firme care urmau să o realizeze - Vinci şi Aktor - s-au răzgândit.
Impulsionarea angajărilor în IT&C prin ajutoare de stat
Un proiect început de actualul guvern are ca scop impulsionarea creşterii numărului de angajaţi în sectorul IT&C, prin oferirea a 100 de milioane de euro sub formă de ajutor de stat pentru firmele de profil care creează noi locuri de muncă. Astfel, fiecare firmă care va crea minimum 300 de noi locuri de muncă şi pe care le va menţine pentru minimum cinci ani poate primi un ajutor de stat în valoare de peste 28 mil. euro, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanţe până pe data de 27 iulie. IT-ul este singurul sector în care au crescut şi salariile, şi numărul de angajaţi în ultimii cinci ani, acesta fiind domeniul în care companiile încă mai fac angajări, dar în care nu există suficient de mulţi candidaţi. Salariul mediu în industria IT este de 800 de euro, de peste două ori mai mare decât media pe economie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
