Germanii care aleg să muncească după vârsta de pensionare vor putea câştiga până la 2.000 de euro pe lună fără a plăti impozit, ca parte a iniţiativei cancelarului Friedrich Merz de a combate deficitul de forţă de muncă şi de a revitaliza cea mai mare economie a Europei, scrie Financial Times.
Guvernul estimează că măsura va costa 890 de milioane de euro pe an din momentul intrării în vigoare, la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de lege consultat de Financial Times. Aşa-numitul plan de pensie activă, una dintre promisiunile de campanie ale lui Merz, urmează să fie aprobat miercuri de coaliţia acestuia cu social-democraţii.
Coaliţia lui Merz urmăreşte să atenueze impactul îmbătrânirii populaţiei active din Germania, în condiţiile în care economia se confruntă cu o penurie de muncitori calificaţi după trei ani de stagnare. Iniţiativa face parte dintr-un set mai amplu de reforme structurale incluse în ceea ce cancelarul a numit „toamna reformelor”.
„Piaţa muncii din Germania se confruntă cu provocări structurale cauzate de schimbările demografice. Generaţia baby boomers va ieşi treptat la pensie în următorii ani, în timp ce tot mai puţini tineri intră pe piaţa muncii. Acest lucru duce la o lipsă de lucrători calificaţi în multe industrii”, se arată în proiectul de lege.
Munca după pensionare este permisă în Germania, ca şi în mare parte din Europa, însă Berlinul doreşte să o facă mai atractivă prin facilităţi fiscale.
Alte ţări care stimulează munca după pensionare includ Grecia, unde măsura a avut un anumit succes. De când Atena le-a permis pensionarilor activi să îşi păstreze integral pensiile şi să plătească doar un impozit redus de 10% pe veniturile suplimentare, numărul acestora a crescut de la 35.000 în 2023 la peste 250.000 în septembrie, potrivit Ministerului Muncii elen.
Germania se confruntă cu unele dintre cele mai mari provocări demografice din Europa: 4,8 milioane de angajaţi — adică 9% din forţa de muncă — urmează să se pensioneze până în 2035, ceea ce pune presiune pe sistemul de asistenţă socială şi pe economie.
Pe lângă reducerea forţei de muncă, Germania are cele mai scurte ore medii de lucru dintre toate economiile OCDE, potrivit organizaţiei cu sediul la Paris. Între timp, ponderea lucrătorilor part-time s-a mai mult decât dublat, ajungând la 30% din forţa de muncă de la începutul anilor ’90, în principal datorită creşterii participării femeilor la piaţa muncii.
Stimulentele fiscale vor ajuta, de asemenea, la „păstrarea experienţei şi a cunoştinţelor în companii pentru o perioadă mai lungă” şi vor duce la „o creştere generală a ratei de ocupare a forţei de muncă, contribuind astfel la creşterea economică şi la venituri mai mari pentru stat”, se arată în proiect.
Angajaţii şi angajatorii vor plăti în continuare contribuţii sociale pentru aceste salarii, ceea ce va sprijini finanţele tensionate ale sistemelor de sănătate şi pensii din Germania.
Estimarea unui deficit anual de 890 de milioane de euro din venituri fiscale pare a fi la limita inferioară a ceea ce prevăd economiştii, sugerând că guvernul nu se aşteaptă la un număr foarte mare de beneficiari.
Institutul IW estimează că costurile reale ar putea fi mai aproape de 1,4 miliarde de euro pe an, cu aproximativ 340.000 de lucrători care ar putea beneficia de această facilitate fiscală.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe a declarat că nu poate comenta imediat estimările.
