Pentru cât de departe este dispusă să meargă zona euro, dar mai ales Germania, cu criza grecească edificatoare sunt următoarele veşti. Bloomberg a avertizat că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, este presată din interiorul propriului partid să lase Grecia să iasă din zona euro. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a asigurat că Berlinul vrea să ajute Grecia să rămână în zona euro, dar a avertizat subtil, într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, că aceasta ar putea rămâne brusc fără bani.
Un guvern fără bani
Un guvern fără bani înseamnă o autoritate care nu mai are cu ce să-şi plătească angajaţii şi pensionarii, adică un grup de politicieni în care alegătorii nu mai au încredere. Numărul grecilor care sprijină direcţia abordată de guvern în negocierile cu zona euro s-a redus cu o treime din februarie. Grecia are o datorie de 323 mld. euro. Atena are de rambursat astăzi FMI-ului 750 mil. euro.
Investitorul şi analistul elveţian Marc Faber crede că adevăratul motiv pentru care Grecia nu va fi lăsată niciodată să plece din zona euro este teama că aceasta se va apropia de Rusia, care abia aşteaptă să-şi extindă influenţa militară din Marea Neagră în Marea Mediterană, scrie CNBC. Grexitul i-ar oferi oportunitatea perfectă preşedintelui rus Vladimir Putin să construiască în Grecia baze pentru flota maritimă rusească.
Cât de departe lasă Grecia impresia că se poate duce? Guvernul a semnalat săptămâna trecută că va continua să ignore solicitările creditorilor de a diminua cuantumul pensiilor şi de a facilita disponibilizările, condiţii esenţiale în negocierile pentru prelungirea planului de asistenţă financiară.
Din interiorul partidului de guvernământ Syriza prinde contur propunerea ca Grecia să organizeze un referendum privind rămânerea în zona euro pentru că ţara nu mai are bani pentru creditori.
În acest context, publicaţia germană Die Welt a scris că Troica are patru scenarii pentru Grecia. Doar unul prevede succesul negocierilor, că Grecia îşi va respecta toate obligaţiile, iar Atena primeşte bani până la finalul celui de-al doilea program de bailout. În cel mai pesimist scenariu guvernul îşi plăteşte angajaţii şi pensionarii în note de plată de tipul IOU, adică într-un fel de monedă paralelă cu euro. Aproape toţi grecii vor fi mai săraci decât sunt acum.
Revenind la FMI, un oficial al instituţiei a declarat că aceasta lucrează cu autorităţile din sud-estul Europei la un plan de rezervă pentru un default al Greciei, ceea ce reprezintă o rară recunoaştere că instituţiile de reglementare se pregătesc pentru un eşec al discuţiilor de continuare a sprijinului financiar pentru statul elen. National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank Ergasias, cele mai mari bănci din Grecia, au prezenţe importante în România, Bulgaria, Macedonia, Albania şi Serbia.
La mijlocul şedinţei de tranzacţionare de ieri, acţiunile National Bank of Greece şi Alpha Bank se tranzacţionau în scădere cu -5%. Titlurile Piraeus Bank şi Eurobank Ergasias pierduseră 8%, respectiv 9% din valoare.
Specialiştii de la FMI cred că subsidiarele băncilor greceşti ar trebui să fie capabile să reziste prăbuşirii băncilor-mamă. „Analiza noastră a băncilor greceşti din regiune arată că acestea au suficiente lichidităţi. Nu am văzut ieşiri majore de depozite“, a explicat un analist al FMI, citat de The Wall Street Journal. Pentru că sunt subsidiare, şi nu filiale, instituţiile financiare din regiune sunt obligate să aibă propriile rezerve de capital şi se pot refinanţa de la băncile centrale.
Un scenariu care îngrijorează FMI-ul este că oamenii se vor grăbi să-şi scoată banii de la băncile greceşti dacă situaţia financiară a Greciei va fi de natură să inducă o stare de panică.
Băncile greceşti nu mai au acces la pieţe
Băncilor greceşti le este tot mai greu să pătrundă pe piaţa valutară, una dintre cele mai lichide, în condiţiile în care dealerii internaţionali taie liniile de credit, iar costurile cresc, notează Bloomberg. Firmele internaţionale de trading îşi reduc afacerile cu marile bănci greceşti care le-ar putea expune pericolului de default al Greciei şi la posibila introducere a unor măsuri de îngrădire a mişcării capitalului.
Temerile nu sunt neîntemeiate. Guvernul grec a indicat că va suprataxa toate retragerile de la bancomate şi tranzacţiile financiare în încercarea disperată de a împiedica cetăţenii să-şi scoată banii din bănci.
Pentru că finanţele ţării au ajuns la un punct critic, fiscul grec a început să confişte depozitele micilor datornici, potrivit publicaţiei elene Kathimerini, care scrie ca exemplu despre îngheţarea contului unui cetăţean cu o datorie de doar 200 de euro. Iniţiativa vine în condiţiile în care eforturile de a reduce evaziunea fiscală făcută de grecii bogaţi progresează lent.
Recent, guvernul grec a emis un decret prin care a confiscat surplusul de lichidităţi al autorităţilor locale. Guvernul a intrat deja în resursele fondurilor de pensii şi a cerut cumpaniile de utilităţi controlate de stat să efectueze trazacţii repo în care entităţile de stat împrumută bani agenţiei naţionale a datoriilor prin acorduri pe termen scurt de răscumpărare.
