Traficul de cereale din portul Constanţa a crescut de aproape trei ori în ultimii şapte ani, materiile prime agricole ajungând să genereze aproximativ 40% din totalul mărfurilor tranzitate la nivelul primului semestru din acest an.
„La grâu e cea mai mare nebunie“, spune George Vişan, directorul comercial al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constaţa (CN APMC), care gestionează activitatea celui mai mare port al ţării. În lunile iunie-iulie, sutele de tiruri care aşteaptă la descărcare stau înşirate în cozi kilometrice.
Portul deţine o capacitate de depozitare autorizată de 1,25 milioane de tone de cereale, reprezentând circa 50% din cea a judeţului Constanţa şi 7% din totalul existent la nivel naţional.
Datele CN APMC arată că în prezent sunt în curs de dezvoltare capacităţi pentru încă 600.000 de tone, la finalul acestora portului ajungând să acopere 10% din nivelul existent la nivel naţional.
„Cererea din piaţă a crescut, forţându-i pe operatori să-şi retehnologizeze şi să-şi modernizeze capacităţile de operare şi stocare. Cred că şi apariţia unor noi traderi în piaţă a dus la aceste creşteri. În ultimii doi ani, Dunărea a fost navigabilă mai multe zile pe an, acesta fiind un suport important pentru fluxurile de marfă care vin din Serbia, Ungaria şi nordul Bulgariei“, afirmă reprezentantul APMC.
În prezent, firmele cu capital străin controlează „grosul“ terminalelor de export de cereale din port, ultimul an aducând exituri spectaculoase ale antreprenorilor locali din această afacere, evaluate de industrie la sume la zeci de milioane de euro.
Astfel, la finele anului trecut, oamenii de afaceri români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu au finalizat vânzarea terminalului de export de cereale United Shipping Agency (USA) către traderul chinez Nidera. La câteva luni distanţă, Liviu Ghebaur şi Ion Vasile au parafat o altă tranzacţie record în portul Constanţa prin predarea controlului asupra operatorilor portuari North Star Shipping şi Minmetal către traderul american ADM.
În ciuda trendului evident, Vişan speră ca antreprenorii locali suficient de puternici să reziste „tentaţiei“, fiind important pentru port să aibă şi parteneri români.
„Nu mai sunt disponibile suprafeţe mari şi interesante“
Care sunt procedurile pentru a dezvolta capacităţi de depozitare în port? Administraţia scoate la licitaţie suprafeţele de teren disponibile, operatorii se înscriu şi aduc cu ei planurile de investiţii, la pachet cu termenul de finalizare. Licitaţiile sunt organizate atunci când există cereri. În acest an au lipsit licitaţiile pentru suprafeţe mari.
„Suprafeţele disponibile nu sunt bine poziţionate, nu sunt atractive. Mai sunt suprafeţe cu acces la apă, dar fără a avea dana pentru acostarea navei“, admite reprezentantul APMC.
Soluţia este dezvoltarea unor noi suprafeţe de operare, pentru care administraţia portului are în sertar proiecte de peste jumătate de miliard de euro. Tot depinde de cât de repede pot fi atraşi banii europeni.
„Proiectele sunt prinse în master plan, sunt discutate, agreate şi introduse în working-planul Dunării, aşteptăm să se deschidă apelurile pentru a le putea depune“, spune Vişan.
Parcări pentru tiruri
În port ajung zilnic, în medie, 800 – 900 de camioane, însă în perioadele de vârf numărul tirurilor se ridică la 1.300 – 1.400.
„Vin şi nu pot fi descărcate. Intră 1.300 şi nu au capacitatea să le opereze pe toate. Se fac cozi kilometrice, stau şi două zile la descărcare“, spune reprezentantul companiei.
Una dintre soluţiile avansate de administratorul portului pentru decongestionarea activităţii din lunile de vară este o parcare cu ticketing unde şoferii să-şi poată aştepta rândul „în mod civilizat“, evitându-se astfel blocarea căilor interioare.
Proiectul parcării, a cărei construcţie este evaluată la câteva milioane de euro, ar putea fi derulat tot cu ajutorul banilor europeni, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.
Profitul la şase luni, cât pentru tot anul
Afacerile CN APMC au crescut cu 11% în primele şase luni ale acestui an, la 141,2 milioane lei (32 milioane euro). Pe de altă parte, profitul brut al companiei a avansat cu 15% în perioada ianuarie - iunie, la 47,5 milioane lei (10,7 milioane euro), apropiindu-se de nivelul de 49 milioane lei bugetat la nivelul întregului an.
Principalul factor care a contribuit la evoluţia pozitivă a business-ului este creşterea traficului de mărfuri, în special al celui de cereale, care s-a majorat de peste două ori faţă de perioada similară din 2014.
Traficul total de mărfuri înregistrat anul trecut în porturile Constanţa şi sateliţii Midia şi Mangalia s-a ridicat la 55,6 milioane tone, în creştere cu 1% faţă de 2013.
Administraţia portului este una dintre companiile pe care Executivul intenţionează să le listeze, în acest an sau cel mai târziu în 2016, la bursele din Bucureşti şi Londra.
Portul Constanţa este al doilea ca mărime la Marea Neagră, după Novorossiysk din Rusia, iar la nivel european figurează în topul primilor 20 de jucători, într-un clasament condus autoritar de portul olandez Rotterdam.
