Procurorii fac joi opt percheziţii în Bucureşti la sediile unor furnizori de energie şi la domiciliile unor persoane, într-un caz în care se fac cercetări pentru înşelăciune şi spălare de bani. Energia circula între firme la preţuri artificiale, cu solicitarea de la stat a unor sume mari.
Potrivit Parchetului General, joi, au loc opt percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti, la sediile sociale aparţinând unui număr de 4 societăţi comerciale având ca obiect de activitate comercializarea şi furnizarea energiei electrice, precum şi la locuinţele persoanelor fizice implicate în comiterea faptelor, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălare a banilor. Efectuarea percheziţiilor domiciliare are ca scop descoperirea şi strângerea probelor cu privire la săvârşirea acestor infracţiuni.
În perioada aprilie – august 2022, societăţile din grup au desfăşurat o serie de operaţiuni pe piaţa energiei electrice care au generat profituri semnificative printr-un mecanism coordonat între societăţile din cadrul grupului. Persoanele juridice implicate au fost X.E. S.A., E.M. S.R.L., S. S.R.L. şi L.E. S.R.L., fiecare având un rol specific în circuitul de tranzacţii.
Obiectivul principal al acestor operaţiuni a fost maximizarea sumelor compensate de la bugetul de stat prin schema instituită de O.U.G. nr. 27/2022. Astfel, E. M. S.R.L. a solicitat decontări pentru lunile mai– august 2022 în valoare totală de 225.542.488 lei, iar S. S.R.L. de 295.354.585 lei.
„În luna august 2022, preţul mediu de referinţă de achiziţie al energiei electrice al acestei societăţii a fost de 2.479,68 lei/MWh. În această lună, societatea a furnizat pentru clienţii non-casnici o cantitate de 72.269,50 MWh, rezultând un cost total de achiziţie de 179.204.961,61 lei, iar dacă se ţine cont de un cost cu dezechilibru maximal de 5%, costul maximal de achiziţie poate fi considerat – 188.165.209,69 lei. Din preţul mediu facturat de 1.685,43 lei/MWh, dacă se scad 488,55 lei/MWh (suma maximală a elementelor: 1. Componenta de furnizare, 2. Tarif de transport, 3. Tarif servicii de sistem, 4. Tarif de distribuţie, 5. T.V.A., 6. Accize, 7. Contribuţie cogenerare şi 8. Certificate verzi), rezultă un preţ mediu pe componenta de achiziţie de 1.196,88 lei/MWh, ceea ce înseamnă că din activitatea de furnizare pentru luna august 2022, societatea ar fi putut încasa o sumă minimală de 86.498.118,49 lei. Din costul de achiziţie (cu dezechilibrele incluse) de 188.165.209,69 lei, dacă scădem suma minimală pe componenta de achiziţie (din factură) de 86.498.118,49 lei, rezultă că suma maximală ce putea fi solicitată pentru a fi decontată ar fi fost de 101.667.091,20 lei. Rezultă că, în mecanismul de compensare a preţurilor la energie reglementat de O.U.G. nr. 27/2022, practicarea unui preţ mediu de achiziţie mărit pentru cantitatea de energie electrică livrată clienţilor, a determinat un cuantum mai mare al sumelor decontate de la bugetul de stat în cadrul acestui mecanism”, arată procurorii.
Pentru a beneficia la maximum de acest mecanism, societăţile au căutat să crească artificial preţul mediu de achiziţie pe care îl raportau autorităţilor. Astfel, S.C. E. M. şi S.C. S. au achiziţionat energie de pe piaţa pentru ziua următoare (PZU), iar apoi a fost vândută către alte societăţi comerciale din grup, la preţuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacţii intra-grup. În acest sens, X. E. şi L. E. jucau rolul de intermediar, preluând energia la preţuri mai mari şi revânzând-o mai departe către E. M. şi S. contribuind la creşterea preţului mediu raportat. Tranzacţiile s-au realizat prin contracte negociate direct, scopul fiind creşterea preţului mediu de achiziţie pentru E. M. S.R.L. şi S. S.R.L., în contextul lipsei unui plafon maximal pentru calculul sumelor decontate de la bugetul statului conform O.U.G. nr. 27/2022.
„În esenţă, energia circula între firmele grupului la preţuri artificiale, ceea ce le permitea să solicite de la stat sume disproporţionat de mari faţă de costul real suportat. Astfel, s-au creat scheme de tranzacţionare între persoanele juridice intra-grup: E.M. S.R.L. şi S. S.R.L. au vândut energie către X. E. S.A. la preţ de 460 lei/MWh, iar X. E. S.A. a revândut către L. E. S.R.L. la preţuri între 800 şi 3500 lei/MWh, ulterior L. E. S.R.L. revânzând către E. M. S.R.L. şi S. S.R.L. la preţuri între 933,45 şi 3578,93 lei/MWh. Concret, un exemplu este circuitul din luna mai 2022: E. M. S.R.L. A vândut către X. E. S.A. la preţul de 439,68 lei/MWh, X. E. S.A. a vândut către L. E. S.R.L. cu 999,44 lei/MWh, iar L. E. S.R.L. a revândut către E. M. S.R.L. cu 1.181,29 lei/MWh, generând profit semnificativ şi influenţând astfel preţul mediu de achiziţie raportat în cererile de decontare către bugetul de stat. Această <rotire> a energiei între societăţile din cadrul grupului a permis E.M. şi S. să raporteze un preţ mediu de achiziţie mult mai ridicat decât cel real de pe piaţă”, se mai spune în comunicat.
Creşterea preţului mediu de achiziţie a condus la sume compensate foarte mari de la bugetul de stat.
S-a constatat, totodată, migrarea a 1.946 de locuri de consum de la X. E. S.A. către E.M. S.R.L. şi S. S.R.L., astfel încât acestea să justifice necesitatea achiziţionării unor cantităţi semnificative de energie electrică, creând totodată premisa creşterii valorii compensate de la buget, cu CLC-urile incluse la plafonare aproape duble în lunile iulie şi august 2022.
Cantităţile totale achiziţionate de E. M.S.R.L. au fost de 2.560 MWh în luna mai, 15.366 MWh în luna iunie, 47.401 MWh în luna iulie şi 62.656 MWh în august, cu preţ mediu ponderat crescând de la 975,33 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh; pentru S. S.R.L., cantităţile au fost de 1.107 MWh în luna mai, 40.756 MWh în iunie, 76.441 MWh în iulie şi 89.502 MWh în luna august, cu preţ mediu ponderat de la 972,52 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh.
Aşadar, în paralel, societăţile au crescut rapid portofoliul de clienţi, preluând consumatori de la X. E. şi raportând un număr mai mare de locuri de consum (CLC). Migrarea clienţilor a fost strâns legată de mecanismul de compensare: cu cât erau mai mulţi clienţi şi cu cât era mai mare preţul mediu de achiziţie, cu atât suma compensată era mai mare.
„Operaţiunile desfăşurate nu respectau nici prevederile art. 57 alin. 61 din Legea energiei nr. 123/2012, care obligă furnizorii să acopere cel puţin 50% din necesarul portofoliului prin producţie proprie sau contracte la termen, şi nu de pe pieţe spot. Prin acest mecanism, profitul grupului a fost maximizat în detrimentul bugetului de stat. Această strategie a combinat coordonarea între societăţi, creşterea artificială a portofoliului de clienţi şi utilizarea mecanismului de compensare pentru a genera câştiguri rapide. În concluzie, activitatea grupului „X” între lunile aprilie şi august 2022 reprezintă un exemplu de manipulare a pieţei şi a mecanismelor de compensare, prin tranzacţii intragrup şi creşterea artificială a preţului energiei, toate în scopul maximizării profiturilor pe seama bugetului de stat”, transmit procurorii.
