Guvernatorul BNR Mugur Isărescu dă asigurări că nu se întâmplănimic deosebit cu leul şi a făcut apel la "calm şi raţionalitate",susţinând că impactul evoluţiilor externe asupra cursului de schimba fost minor până în prezent, preocuparea privind intervenţiileBNR asupra cursului fiind "falsă".
"Nu se întâmplă nimic deosebit cu moneda naţională comparativ cuevoluţia altor valute care au politici de flotare mai mult sau maipuţin controlate. În criză, nu văd ce am fi câştigat noi ca ţarădacă volatilitatea cursului ar fi fost mai mare. Când se depreciazăintrăm în panică şi ne tremură capul, ne luăm de păr în faţatelevizorului. Iar când se apreciază, nu ne revenim şi atunci nise pare că e ceva rău", a spus Isărescu. În contextul tensiunilorlegate de situaţia fiscală a Italiei şi Greciei, moneda naţională aavut o săptămână agitată, ca şi alte monede din regiune, cursulcalculat de BNR fiind vineri de 4,27 lei/euro, aproape de minimulultimelor şapte luni.
Guvernatorul BNR crede că o influenţă mai mare asupra evoluţieicursului poate avea loc doar dacă ne speriem singuri şi introducemîn comportamentul pieţelor şi "sperietura noastră". "Cursul deschimb este legat şi de ceea ce vine din exterior. Impactul se vedemai întâi în prima de risc şi apoi în cursul de schimb. Până acum,impactul a fost minor şi nu văd motive pentru un impact mai mare,decât dacă ne speriem singuri şi introducem în comportamentulpieţelor şi sperietura noastră".
Prezent la dezbatere, Sergiu Oprescu, preşedintele executiv alAlpha Bank România, a adus în discuţie ideea că atunci când existăo volatilitate mai scăzută a cursului de schimb există tendinţa,mai ales la creditarea persoanelor fizice, de a ignora risculvalutar. "Riscul valutar există în sistem, dar ai sentimentul că nueste semnificativ. Arbitrajul acesta ar trebui să fie compensat debăncile comerciale prin mecanisme proprii sau norme. Trebuiecompensat de reglementări, dar nu în sensul rigidizării credituluiîn valută, ci în sensul flexibilizării creditului în lei". Legat decreditele în lei, guvernatorul BNR a atenţionat că dobânzile suntcu mult peste rata dobânzii de politică monetară, de 6,25%.
"Bancherii nu au răspuns la întrebarea dacă au încredere căinflaţia va scădea. Părerea mea este că nu au încredere.Bancherii nu au avut încredere în trecerea acestui impas cuinflaţia, şi poate au avut motive de au ţinut dobânzile la crediteatât de sus.". Deşi dobânda semnal a îngheţat la 6,25% din mai2010, BNR a facilitat indirect ieftinirea creditării lăsându-lebancherilor mai mulţi lei pe piaţă. Dobânzile mai mici de pe piaţamonetară ajung însă greu până la clienţi pentru că bancherii aupreferat să păstreze marje mari, iar costul cu crediteleneperformante rămâne ridicat.
Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank, aamintit de necesitatea ca băncile să asigure o acoperire cât maibună a creditelor prin depozite, aceasta fiind o precondiţiepentru ca băncile-mamă să continue să acorde finanţări băncilorlocale. În sistemul bancar există o mare volatilitate adepozitelor, "acestea fugind după preţul cel mai bun din piaţă" ,iar dobânzile ridicate la depozite menţin sus dobânzile lacreditele în lei. "Cum se apără băncile de presiunile de creştere adobânzilor la pasive? Cele care pot aduc bani de la băncile-mamă,resurse în euro de la acţionari. Cele care nu pot încearcă săobţină finanţări de la instituţiile financiare internaţionale. Darfurnizorii de linii de credit au în vedere şi capacitateajucătorilor de a acoperi portofoliul de credite cu depozite atrasede pe piaţa locală", a spus Radu.
Mai mult de jumătate din economisire se face în lei, în timp cepeste 50% din creditare se face în valută.
Investiţiile străine au scăzut în mai cu 15%, la 355mil. euro
Investiţiile străine directe au continuat să scadă faţă de anultrecut, însă declinul s-a temperat în luna mai la 15% comparativ cuaceeaşi lună din 2010, după ce în aprilie s-a înregistrat o scăderede peste 50%. În mai, investiţiile străine directe au totalizat 355mil. euro, reprezentând circa o treime din nivelul din mai 2010. Înaprilie 2011, investiţiile străine erau de doar 65 mil. euro.România nu pare să fie foarte atractivă pentru nerezidenţi nici înacest an, după ce anul trecut investiţiile străine directe auscăzut cu aproximativ 25% faţă de 2009. Cumulat pe primele cinciluni din acest an, investiţiile au ajuns la 799 mil. euro, cu 23,3%sub nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut. Investiţiile dinprimele cinci luni ale acestui an au acoperit în proporţie deaproape 44% deficitul de cont curent.
Salt cu 4 mld. euro al datoriei externe În cinci luni,la 94,7 mld. €
Soldul datoriei externe totale a atins la sfârşitul lunii mai unnou maxim, de 94,7 mld. euro, în creştere cu 4 mld. euro faţă desfârşitul anului trecut. Datoria externă pe termen mediu şi lung,care reprezintă aproape 80% din datoria totală, a ajuns în mai la74,5 mld. euro, în creştere cu 3% comparativ cu anul trecut.Datoria externă pe termen scurt a urcat la 20,1 mld. euro lasfârşitul lunii mai, cu 9,3% peste nivelul din decembrie 2010.Deficitul de cont curent a coborât în primele cinci luni cu 37,7%,faţă de acelaşi interval de anul trecut, la 1,8 mld. lei. Evoluţiaa fost consecinţa diminuării balanţei comerciale cu aproape 24% şia creşterii transferurilor curente cu 85,8%. În mai, transferurilecurente au fost de 384 mil. euro, nivel aproape dublu comparativ cuaceeaşi lună de anul trecut.
Evaluările guvernatorului BNR:
Ce volatilitate a cursului de schimb? Stă săracul la 4,1-4,3lei/euro. Nu-l băgaţi în seamă
Dacă vom avea intrări de capital de amploarea celor din2005-2008, deşi mă îndoiesc că se va mai întâmpla vreodată înRomânia şi în lume, vom fi în dificultate. Dar economia s-aschimbat, bancherii s-au schimbat - vor fi mai prudenţi şi nu vormai încuraja creditarea în valută.
Există o bătălie a bancherilor pentru depozite. Se bat pedobânzi pentru că raportul depozite - credite este subunitar.Dependenţa de finanţarea externă este incertă şi încearcă săîmbunătăţească acest raport. La fel, va exista o bătălie pecredite, pe clienţI buni şi viabili.
Nu exclud ca la începutul lui octombrie, când se va publica IPC(pe luna septembrie - n.r.), să avem o inflaţie de sub 4%.
