Principalul risc sistemic este legat de tensionarea echilibrelor macroeconomice şi a revenit riscul legat de cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, reiese din declaraţiile guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
”Cea mai importantă provocare economică-financiară căreia ţara noastră trebuie să-i facă faţă în perioada următoare este deficitul extern, cu atât mai mult cu cât la nivel regional România face excepţie cu evoluţia din ultimii ani a contului curent. Observăm că în timp ce România a avut deficit de cont curent de 4,5% din PIB în 2018, Cehia şi Ungaria au avut surplusuri de cont curent, iar Polonia a avut deficit de cont curent redus. În trei ani ne-am grăbit să stricăm ce am obţinut anterior”, a declarat Isărescu la prezentarea Raportului asupra Stabilităţii Financiare.
Mesajul acestui raport este importanţa evitării dezechilibrelor macroeconomice majore, respectiv analiza cu seriozitate a problemelor echilibrelor macroeconomice şi financiare şi accelerarea reformelor structurale cu efecte inclusiv asupra sectorului bancar şi a creşterii creditării, a explicat guvernatorul BNR.
Referindu-se la al doilea risc sistemic, cel legat de instabilitatea legislativeă, Isărescu a adus în discuţie adoptarea OUG 114 fără consultarea prealabilă a BNR şi fără negocieri cu industria bancară şi fără informarea BCE, după cum prevede tratatul UE.
Economia României a arătat în perioada ce a urmat recentei crize financiare o creştere economică susţinută, astfel că media ratei de creştere economică din ultimii 5 ani se situează în jurul nivelului de 4,6%. Comparativ media ratelor de creştere economică în Uniunea Europeană s-a situat în aceeaşi perioadă în jurul nivelului de 2,1%, a amintit guvernatorul BNR.
“Acest ritm de creştere impresionant pe care l-a consemnat economia României şi care a contribuit la diminuarea decalajului faţă de media UE a fost însă asociat cu creşterea importantă a consumului, în dauna investiţiilor, mai ales a celor publice. Slaba corelare a majorării consumului şi, deci, a cererii interne cu potenţialul economiei naţionale a făcut ca performanţa creşterii economice să fie acompaniată de o dinamică ridicată a importurilor, cu efecte negative asupra echilibrului balanţei externe. Raportul asupra stabilităţii financiare subliniază acest risc sistemic principal, care a fost de altfel menţionat şi în alte documente ale băncii centrale: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, cu impact negativ asupra echilibrului extern”.
