Un proiect de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul Muncii prevede creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2020 cu 150 de lei brut, până la 2.230 lei net. Astfel, salariul minim net ar creşte cu 83 de lei, de la 1.263 lei la 1.346 lei net.
Valentina Saygo, consultant fiscal la Ask for Accounting, spune că este o creştere normală şi bine-venită de companii. Ea explică: fiecare companie îşi face un plan financiar la început de an şi o creştere a cheltuielilor cu salariile de până în 10% este una suportabilă.
„Tot ce este creştere până în 10% este o creştere normală şi admisibilă în curtea oricărui întreprinzător. La început de an fiecare firmă îşi face un buget, îşi face de asemenea o grilă salarială şi îşi face previziunile pe anul respectiv. O creştere a salariului minim până în 10% este o creştere bine-venită”, a spus Valentina Saygo pentru ZF.
De asemenea, consultantul fiscal mai spune că mediul de afaceri aşteaptă o actualizare a calculului aşa-numitelor deduceri personale din salariu, astfel încât creşterea de salariu să se simtă în buzunarul angajaţilor. Practic, explică Valentina Saygo, pe baza acestei deduceri se aplică impozitul pe salariu.
„Deducerea personală nu a mai fost actualizată din anul 2015. Aceasta este acordată în funcţie de valoarea salariului şi în funcţie de numărul persoanelor în întreţinere. De exemplu, pentru un venit lunar brut de la 0 la 1.950 lei, deducerea personală este 510 lei, pentru un salariat care nu are persoane în întreţinere. Această suma se scade din venitul brut, rezultând venitul impozabil, după care se aplică impozitul pe venitul din salarii. Ne dorim să creştem salariile angajaţilor, dar ar fi ideal ca această creştere să se regăsească în buzunarele lor. O măsură simplă a executivului ar fi creşterea deducerii personale”, a explicat ea.
Salariul minim pe economie a crescut în România în ultimii 10 ani de la 600 de lei brut în 2009 la 2.080 de lei brut în 2019. De asemenea, la începutul anului 2019 au mai fost introduse două tipuri de salarii minime în economie: în construcţii de 3.000 de lei brut şi pentru angajaţii cu studii superioare de 2.350 de lei brut.
Datele de la Ministerul Muncii arată că în acest moment sunt aproape 1,4 mil. angajaţi (circa 24% din total) în România care au contracte individuale de muncă în zona salariului minim pe economie. Numărul angajaţilor din construcţii care beneficiază de salariul minim pe economie de 3.000 de lei brut (acordat prin ordonanţa 114) este de 311.000.
„Se estimează, totodată, că majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru. Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată are impact asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum.
Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi (femei, tineri,etc.)”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.
Potrivit documentului, salariul minim pentru angajaţii cu studii superioare care ocupă o funcţie ce reclamă precis existenţa studiilor superioare se va menţine la 2.350 de lei brut. Anterior, ministrul finanţelor Florin Cîţu afirmase că această prevedere va fi eliminată din vitoarea lege.
De creşterea salariului minim ar urma să beneficieze 1,37 mil. de angajaţi şi 33 de funcţionari publici.
