♦ Şi veniturile şi cheltuielile bugetului consolidat sunt, la mijloc de an, peste ceea ce s-a programat la început de an ♦ Doar că, în vreme ce veniturile la şase luni au crescut marginal faţă de programare, cheltuielile sunt duble faţă de ceea ce se stabilise iniţial, iar deficitul bugetar în iulie a sărit de 4% din PIB faţă de programarea pe 2024 de 5% din PIB ♦ Şi atunci de unde rectificare bugetară „pozitivă“?
Marcel Ciolacu, premierul României, a anunţat o rectificare bugetară „bazată pe un plus de venituri“. Însă guvernul abia anunţase o serie de măsuri de restrângere a cheltuielilor cu scopul declarat de a limita expansiunea deficitului nu a mai putut fi controlat în ultimele luni.
Nu este clar, prin urmare, în ce sens este pozitivă rectificarea bugetară, în condiţiile în care cheltuielile au crescut cu peste 20% (23% în iulie, an/an), când ar fi trebuit să crească cu sub 10%, conform proiectului de buget.
„Facem şi o rectificare bugetară, bazată pe un plus de venituri bugetare care susţin investiţii în 4 domenii esenţiale: Sănătate, Educaţie, Transporturi şi Dezvoltare Regională. Dezvoltarea ţării prin investiţii mari în autostrăzi, şcoli şi spitale este calea sigură pentru ca România să aibă o creştere economică importantă în următorii ani. Evident, continuăm să reducem cheltuielile publice inutile, deficitul bugetar trebuie să fie exclusiv unul generat de investiţii, nu pe risipă prin achiziţii inutile“, a spus premierul Marcel Ciolacu, într-o declaraţie de presă la începutul şedinţei de guvern.
Realitatea din execuţia bugetară arată astfel: cheltuielile de personal, adică cu salariile bugetarilor, ar fi trebuit să crească cu 9% în 2024, dar la şapte luni din an cresc cu 24%. Cu bunuri şi servicii creşterea de cheltuieli trebuia să fie de 5%, dar cheltuielile cresc acum cu 25%. La pensii situaţia este similară.
