Eveniment

Guvernul Boc a tăiat la sânge cheltuielile de capital şi nu dă oxigen economiei

Guvernul Boc a tăiat la sânge cheltuielile de capital şi nu dă oxigen economiei

Guvernul Boc a tăiat la sânge cheltuielile de capital şi nu dă oxigen economiei

Autor: Claudia Medrega, Iulian Anghel

29.06.2011, 00:07 2509

Cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, aufost pe o tendinţă des­cendentă în ultimii doi ani şi ju­mătate,comparativ cu vârful atins în 2008, de 26,7 mld. lei, iarscă­d­erile au continuat şi în primele cinci luni din acest an înciuda îmbunătăţirii vizibile a încasărilor bugetare.

În 2010 guvernul Boc a investit numai 19,4 mld. lei, pentru caîn primele cinci luni ale acestui an să cheltuiască numai 5 mld.lei.

Pe hârtie guvernul Boc are foarte multe programe, dar înrealitate investiţiile statului sunt la pământ. Iar calitatea slabăa infrastructurii demonstrează eficienţa scăzută a cheltuielilorrealizate. De la "cheltuielile de capital ale statului" s-aaşteptat ieşirea din criză, dar banii nu s-au dus în economie, ciîn salarii şi pensii, spune analistul Aurelian Dochia.

Bani sunt, dar nu avem proiecte viabile, acuză Cristian Pârvan,secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.Directorul general interimar al FMI, John Lipsky, a spusluni-seară, după aprobarea primei evaluării a noului acord, că estenevoie de un progres mai rapid în îmbunătăţirea cheltuielilor decapital şi absorbţia fondurilor de la UE.


De asemenea, el a spus că este necesar ca guvernul să facă eforturisupli­men­tare pentru a atinge ţin­ta de deficit bugetar de 3% dinPIB în 2012, care este an electoral.

"În sectorul de sănătate sunt în curs re­forme importante, dareste nevoie de un progres mai rapid în îmbunătăţirea cheltuielilorde capital şi absorbţia fondurilor UE, reducerea arieratelor şiîmbunătăţirea administrării taxelor", a declaratLipsky.

În anii de criză 2009 şi 2010 inves­ti­ţi­ile publice nu şi-aujucat rolul de pârghie a programului anticriză, în pofi­dapromisiunilor. De aproape trei ani eco­nomia se zbate să iasă dinrecesiune, timp în care 40.000 de companii au in­trat îninsolvenţă. În toată această pe­rioa­dă, TVA-ul a urcat de la 19%la 24%, inflaţia a ajuns la 8% pe an, Ro­mâ­nia a pierdut peste 30mld. euro din PIB, iar creşterea economică din ulti­mele douătrimestre este extrem de anemică.

Analiştii au repetat în ultimii doi ani că investiţiile, înspecial în infra­struc­tu­ră, au fost neglijate, ceea ce a lovitdirect în economie, în capacitatea de a ieşi din re­cesiune.Soluţia aplicată de guvernul Boc pentru atingerea ţintelor dedeficit agreate cu FMI şi Comisia Europeană a fost reducereasubstanţială a cheltu­ie­li­lor de capital.

"La începutul crizei, fără dubiu, chel­tuielile de capital aufost, din păcate, in­stru­mentul prin care s-au ajustatchel­tu­ielile bugetare. Dacă pri­vim în dina­mi­că etapizareaajustării chel­tuielilor, constatăm că întâi s-au tă­iatcheltuielile de capital, apoi chel­tu­ielile cu bunuri şi ser­viciişi ulterior chel­tuielile curente cu sala­riile. Din pă­cate,cheltuielile de capi­tal au fost buf­fer-ul de unde s-au făcutajus­tări. Acum, când lucrurile s-au mai aşe­zat este momentul săaccesăm fon­duri euro­pene şi să facem cheltuieli de ca­pi­tal maimari", a comentat Ionuţ Dumi­tru, preşedintele Consiliului Fiscalşi economistul-şef al Raiffeisen Bank.

La sfârşitul lunii mai cheltuielile de capital totalizau 5,08mld. lei, în scă­de­re cu 5,4% comparativ cu aceeaşi pe­rioa­dă aanului trecut. Însă cheltuielile to­tale pentru investiţii careinclud, pe lân­gă cheltuielile de capital, şi sumele afe­renteprogramelor de dezvoltare fi­nan­ţate din surse interne şi externeau to­talizat pe primele cinci luni 10,6 mld. lei, faţă de 9,8 mld.lei înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Dumitru consideră că lucrurile au înce­put să se mişte, dar"mult prea în­cet", fiind necesară realizarea unui in­ven­tar alproiectelor de investiţii, o ana­liză costuri-beneficii,prioritizarea pro­iec­telor şi bugetarea lor multianuală.

"Trebuie pornit de la o viziune stra­te­gică privindinvestiţiile stringente. Apoi, să le bugetăm multianual. Altfel,tot timpul o să ne plângem că nu sunt bani. Trebuie să schimbămfilosofia. Să acceptăm şi ideea că nu putem face toa­teinvestiţiile de care are nevoie ţara din fon­duri publice.Parteneriatele public-pri­vate pot să joace un rol. Banii de labuget pot să fie mobilizatori."

Analistul economic Aurelian Do­chia aminteşte că de lacheltuielile de ca­pital s-a aşteptat chiar ieşirea din cri­ză, darcă pe măsură ce veniturile sta­tu­lui au scăzut, o parte din baniidestinaţi in­vestiţiilor au fost transferaţi spre sa­la­rii şiajutoare sociale. Pe măsură însă ce în administraţie reforma începesă-şi ara­te efectele, trendul ar trebui să se inverseze.

"Pentru 2011 ar trebuie să existe o in­ver­sare a acesteitendinţe (de transfer al banilor spre zonele sociale - n.n.). Esteîn curs o reformă de reducere a chel­tuielilor, ajutoarele socialesunt re­stric­ţionate, în vreme ce veniturile sta­tu­lui aucrescut. Aş aştepta o perioadă mai mare de cinci luni pentru avedea dacă tren­dul se inversează, iar banii vor fire­di­recţionaţi spre investiţii", spune Dochia. El crede căinvestiţiile în infra­struc­tură şi-au adus într-un anume felapor­tul la oprirea declinului economic, dar arată că problema esteîn altă parte: pro­iectele nu au fost bine direcţionate, nu au fostbine pregătite, drept urmare nu au fost duse la capăt. "Există oîn­cren­gătură de interese. Multe proiecte au fost cu dedicaţie.Iată că UE an­che­tea­ză acum modul în care au fost folo­si­te sumeimportante - peste 800 mil. euro. Cred că problema este la acestni­vel al administraţiei."

Bani cheltuiţi ineficient

Analizând alocările pentru investiţii la nivel regional, seconstată că Româ­nia a avut în în perioada 2006-2009 cea mai marealocare (atât ca procent din PIB, cât şi ca procent din veniturilebu­ge­tare, standarde ESA 95) pentru in­ves­tiţii publice încomparaţie cu ţările din UE27. Cu toate acestea, rezultatele înter­meni de îmbunătăţire a calităţii infra­structurii au fostmodeste.

"Deşi România a avut în perioada 1995-2009 printre cele mai marichel­tuieli de capital în cadrul ţărilor euro­pe­ne, cu cheltuielide capital mai mici, ţări pre­cum Polonia, Ungaria, Bulgaria au ocali­tate a infrastructurii mai bună, ceea ce demonstreazăeficienţa scăzută a acestor cheltuieli în cazul României", semen­ţionează în raportul anual pentru 2010 al ConsiliuluiFiscal.

România s-a plasat pe ultima po­zi­ţie în UE în ceea ce priveşteindicele ca­li­tăţii infrastructurii, conform World CompetitivenessReport din 2010.

Secretarul general al Asociaţiei Oa­me­nilor de Afaceri dinRomânia (AOAR) Cristian Pârvan crede că in­ves­tiţiile nu sunt lapotenţialul lor nu din lip­să de bani, ci de proiecte viabile."Atât suntem capabili să facem, atât este administraţia capabilă săse mo­bi­li­ze­ze. Nu este aici vorba despre bani, ci de faptul cănu s-au efectuat lucrări de ba­nii care sunt. Şi nu s-au făcutpentru că nu au fost proiecte bune. Resursa există, fie că estevorba despre bani de la buget, bani europeni sau bani dinîmprumuturi de la BEI sau BERD." El spune că dacă s-ar putea folosibanii europeni, de pildă pen­tru infrastructură, acest lucru aran­tre­na în jocul economic şi alte sectoare, lu­cru care arcontribui la revenirea economică.

Am cerut deficit bugetar mai mare pentruinvestiţii

În 2010 Finanţele au programat ini­ţial în buget cheltuieli decapital de 20,4 mld. lei, însă nivelul a fost recti­ficat prin celedouă rectificări bugetare la 19,6 mld. lei. În cele din urmă,Finan­ţele au raportat că pentru chel­tu­ieli de capital s-aucheltuit 19,4 mld. lei.

Pentru 2011, guvernul s-a lăudat că a primit acceptul FMI pentrua da dru­mul cheltuielilor de investiţii încă de la în­ceputulanului, însă cifrele nu au ară­tat un proces investiţionalîncurajator din partea statului. Pentru primul tri­mes­tru, ţintamaximă pentru deficit a fost majorată la 8 mld. lei tocmai pentru aangaja cheltuieli mai mari pentru inves­tiţii. Dar autorităţile auamânat in­ves­tiţiile, deficitul însumând la sfârşitul lunii martie5,2 mld. lei.

Deşi factura socială a fost ajustată, nu a fost redusă suficientde mult astfel încât să se elibereze resurse din buget pen­truinvestiţii. Plata salariilor din sec­torul public, a pensiilor şi aaltor aju­toa­re sociale a reprezentat anul trecut mai mult dejumătate din cheltuielile bu­ge­ta­re totale, în timp ceinvestiţiile de capi­tal şi cofinanţarea proiectelor finanţate dinbani europeni au reprezentat 14,1% din cheltuieli, înregistrândcreştere faţă de 2009 exclusiv pe seama cofinanţării pro­iec­telorfinanţate din fonduri neram­bursabile.

Realizarea programelor de investiţii pu­blice presupunecapacitate ad­mi­nis­tra­tivă şi parcurgerea mai multor paşibi­ro­cratici, o mare parte din banii alo­caţi pe acest segmentajungând să fie cheltuiţi spre finalul anului.

Potrivit datelor prezentate recent de Andreea Paul Vass,consilierul eco­no­mic al premierului Emil Boc, alocărilebu­ge­tare pentru investiţii publice au cres­cut în 2011 la 35,2mld. de lei, repre­zen­tând 6,5% din PIB, faţă de 6,3% din PIB în2008, când s-a înregistrat vârful de creştere economică.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24