♦ La şapte luni din 2024, deficitul bugetar a urcat la 4% din PIB, un nivel care se atingea de obicei într-un an şi jumătate ♦ Datoria publică a României continuă să crească mai repede decât economia şi a ajuns la aproape 53% din PIB.
Guvernul Marcel Ciolacu discută mai multe măsuri atât pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat în următoarele luni din an, cât şi pentru aplanarea unor cheltuieli. În aceeaşi vreme, însă, guvernul a crescut mai multe cheltuieli. După recalcularea pensiilor, care rezultă într-un efort suplimentar de 27% pe anvelopa de pensii, Marcel Ciolacu a anunţat că extinde neimpozitarea pensiilor şi la veniturile mai mici de 3.000 de lei lunar, faţă de pragul de 2.000 de lei, cât era anterior. Este neclar încă ce impact bugetar va avea această măsură în 2024 şi în 2025.
În paralel, guvernul încearcă să mai ciugulească de la datornicii la bugetul de stat. Premierul Marcel Ciolacu a confirmat, luni, informaţiile despre amnistia fiscală pregătită de guvern şi bonificaţiile pentru contribuabilii bun-platnici.
„Am luat în premieră după Revoluţie decizia de a oferi bonificaţii fiscale firmelor care îşi plătesc taxele la timp. Astfel, de luna următoare, ele primesc o bonificaţie de 3%, deci plătesc mai puţin către stat. Este un semn de apreciere pentru toţi contribuabilii oneşti din această ţară. În acelaşi timp, anulăm dobânzile şi penalităţile celor cu datorii la stat dacă plătesc aceste restanţe până pe 25 noiembrie”, a transmis premierul.
Practic, Ministerul de Finanţe pregăteşte o amnistie fiscală pentru persoanele fizice şi juridice care îşi achită datoriile până la data de 25 noiembrie. Astfel, datornicii vor fi scutiţi de plata acesoriilor, care înseamnă dobânzile acumulate la restanţe şi penalităţile de întârziere. Pentru persoanele fizice, însă, se discută de ştergerea a jumătate din datorii, dacă acestea nu depăşesc 5.000 de lei şi sunt achitate până la 25 noiembrie. Dacă datoriile sunt mai mari de 5.000 de lei şi contribuabilul achită, se taie 25% din datorie. Persoanele fizice care pot aplica pentru această măsură sunt inclusiv cele care desfăşoară activităţi independente.
De asemenea, se pregăteşte o măsură pentru un bonus de 3% pentru contribuabilii care plătesc la timp taxele. Bonificaţia, însă, nu se restituie din plată, conform declaraţiilor oficiale, ci ca un credit fiscal, adică se va reduce din plăţi ulterioare.
Măsurile vin în contextul în care guvernul are arierate de recuperat în valoare de 180 mld. lei, iar deficitul bugetar a ajuns, la patru luni din an, la 4% din PIB. Cea mai mare parte a acestor arierate, însă, adică datorii la bugetul de stat, sunt din partea companiilor de stat.
Pe partea de cheltuieli, măsurile pe care le are în vedere guvernul vizează limitarea unor achiziţii de bunuri şi servicii, cum ar fi mobilă sau consultanţă şi expertiză.
Dacă este vorba de achiziţionarea de servicii pentru absorbţia de fonduri europene, însă, aceste cheltuieli vor putea fi făcute. Nu este, în acest moment, un document asumat public cu reducerile de cheltuieli bugetare şi, ca atare, nu se cunoaşte impactul bugetar al acestor măsuri.
Discuţiile vin şi în contextul în care guvernul negociază în acest moment cu Comisia Europeană un plan de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani. În acest sens, guvernul trebuie să vină toamna aceasta cu propuneri pentru reducerea graduală a deficitului, inclusiv pe partea de cheltuieli bugetare.
Marcel Ciolacu nu a prezentat care va fi impactul bugetar al măsurilor anunţate şi cât de mult vor tempera acestea creşterea deficitului bugetar. Cert este însă că cele mai multe cheltuieli „grele”, cum sunt cu salariile, pensiile sau bunuri şi servicii cresc cu peste 20% în momentul actual, deşi creşterile bugetate, pentru un deficit bugetar de 5% din PIB, erau de 5-10%.
razvan.botea@zf.ro
